Retragerea americană din nordul Siriei și consecințele ei

Prin retragerea trupelor din nordul Siriei, SUA își lasă cu ochii în soare aliații kurzi din YPG. Turcia amenință acum cu o ofensivă. Pe lângă noile violențe, UE se mai teme și de o reîntărire a Statului Islamic, se arată într-o analiză publicată pe portalul Deutsche Welle.

De mai multe luni tot amenință președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sâmbătă a trecut la fapte: el a anunțat că Turcia va ataca în Siria cu aviația militară și trupele de infanterie. Obiectivul ar fi crearea unei zone de securitate în nordul Siriei, de-a lungul graniței cu Turcia. În acest fel, va fi combătută direct, printre altele, prezența în regiune a alianței rebele a Forțelor Democrate Siriene (SDF), o grupare condusă de milițiile kurde YPG. Ankara îi consideră pe kurzii din nordul Siriei o amenințare la adresa securității sale naționale.

Pentru SUA însă, milițiile YPG sunt de multă vreme deja un partener important în regiune. Trupele americane și cele kurde au reușit împreună să învingă așa-numitul Stat Islamic, organizație teroristă care a fost alungată din zonă. SUA au încercat să găsească împreună cu Turcia o soluție comună pentru asigurarea securității în regiunea de graniță, respectând simultan și interesele kurzilor, dar demersurile nu au avut succes. Luni dimineață, SDF a confirmat că, în mod suprinzător, trupele americane au început retragerea din nordul Siriei. Casa Albă a anunțat că aliații kurzi nu vor fi apărați în cazul unei invazii turce în zonă.

Urmări catastrofale

Intenția președintelui turc ar putea avea urmări catastrofale pentru regiune și chiar mai departe. Zeci de mii de susținători și luptători ai Statului Islamic (IS) s-ar afla în taberele kurde din nordul Siriei. „Unul din pericolele majore ar fi evadarea prizonierilor IS din nordul Siriei și mutarea lor în Irak. Acest lucru ne-ar afecta direct interesele, a declarat pentru Deutsche Welle deputatul german Roderich Kiesewetter.

Acesta se teme, la fel ca mulți alți politicieni din UE, că retragerea americană ar putea fi benefică pentru milițiile teroriste și ar lăsa Turcia ca principală putere în zonă.

La Bruxelles, actualele evoluții sunt privite cu îngrijorare. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Maja Kocijačič a declarat că UE susține în continuare integritatea teritorială a Siriei, deși înțelege îngrijorările Turciei privind propria securitate. UE nu ar considera prin urmare justificată o ofensivă militară a Turciei în Siria.

„Noi lupte în nord-estul Siriei nu ar înrăutăți doar suferințele populației civile și ar genera noi refugiați, ci ar submina direct procesul politic din Siria, pe care noi îl sprijinim,” a spus Kocijačič.

Pericolul reprezentat de prizonierii IS

Julien Barnes-Dacey, de la thinktank-ul European Council on Foreign Relations, crede că Turcia nu are niciun plan de acțiune în cazul unei revigorări a Statului Islamic. Prioritatea Ankarei ar fi atacarea kurzilor și slăbirea lor.

În taberele supravegheate de kurzi s-ar afla și mii de luptători IS ținuți prizonieri, dintre care mulți ar proveni din state europene, de exemplu din Germania. SUA cer ca acești prizonieri să fie reprimiți în țările lor de origine și trimiși în judecată, dar europenii nu iau în serios solicitările Washingtonului. Barnes-Dacey spune că aceste țări europene au eșuat în a-și asuma răspunderea pentru cetățenii lor. „Dacă această regiune va fi cuprinsă de un nou conflict, orice se poate întâmpla cu prizonierii IS.”

Refugiații, în centrul atenției

Pe lângă preocupările de securitate și de extindere a influenței în regiunea de graniță, situația refugiaților sirieni din Turcia ar juca de asemenea un rol decisiv în planificata operațiune militară turcă. De la începerea războiului din Siria, cam 3,6 milioane de sirieni s-au refugiat în Turcia. La început, aceștia au fost primiți cu ospitalitate, acum însă atmosfera s-a stricat. Președintele Erdogan a anunțat că vrea să-i mute pe refugiații sirieni din Turcia în planificata zonă de securitate din nordul Siriei, facilitându-le astfel revenirea în patria lor.

Criticii îl acuză că ar urmări astfel doar interese de politică externă. Este și părerea eurodeputatei germane Özlem Alev Demirel, de la Partidul Stângii. Va fi distrusă astfel, arată ea, administrația independentă și democratică a kurzilor din regiune. „Invazia și colonizarea zonei cu refugiați sirieni ar fi factori prin care Turcia ar câștiga influență asupra noii organizări a Siriei”, susține ea.

Noi lupte în nordul Siriei ar putea avea însă și efectul contrar, generând și mai mulți refugiați. Turcia s-a obligat prin acordul cu UE din 2016 să împiedice plecarea refugiaților spre blocul comunitar. Dacă ofensiva militară turcă va genera un nou val de refugiați, aceștia ar urma să ajungă mai întâi în Turcia, ceea ce ar spori major și presiunile migraționiste asupra UE.

Nu este un caz pentru NATO

De luni bune, situația încordată din nordul Siriei a escaladat tensiunile dintre partenerii NATO Turcia și SUA. Ankara consideră milițiile kurde YPG drept organizație teroristă, în timp ce Washingtonul le-a acordat luptătorilor kurzi sprijin militar. Situația a dus la incidente diplomatice între cele două țări, dar deocamdată nu ar fi un caz pentru NATO. La întrebarea DW, un purtător de cuvânt al Alianței a sugerat că lucrurile trebuie rezolvate de Washington și Ankara.

Retragerea americană înseamnă că detensionarea situației mai are de așteptat. Președintele Donald Trump s-a pronunțat luni seara, ca de obicei, pe Twitter, amenințând cu pedepsirea Turciei, în cazul în care invazia militară turcă în Siria ar leza interese americane. „Voi distruge complet economia Turciei”, a scris Trump pe Twitter. Nu se știe dacă vorbele sale vor fi urmate și de fapte. Sigur este însă un alt lucru: dacă ofensiva militară turcă va favoriza revenirea Statului Islamic, atunci conflictul nu va mai putea fi rezolvat doar de Washington și Ankara.