G4Media.ro

Rețelele de văi descoperite pe Marte ar fi fost ”sculptate” de ghețari…

Rețelele de văi descoperite pe Marte ar fi fost ”sculptate” de ghețari uriași la începuturile planetei, acum miliarde de ani, arată un studiu al specialiștilor canadieni

Reţelele de văi descoperite pe „Planeta Roşie” ar fi putut să fie sculptate de către gheţari, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Geoscience, care este considerat un nou episod dintr-o saga marţiană fascinantă, informează AFP, citată de Agerpres.ro.

După descoperirea în 1971 de sonda americană Mariner 9 a reţelei de văi marţiene, acestea continuă să îi fascineze pe oamenii de ştiinţă. Potrivit teoriei dominante, văile ar fi rezultatul unei eroziuni a solului marţian, cauzată de apa care ar fi curs la suprafaţa „Planetei Roşii” în urmă cu mai multe miliarde de ani, fapt ce ar indica existenţa, pe atunci, a unei clime calde şi umede.

Într-adevăr, în comunitatea ştiinţifică este aproape unanim admis că Marte a avut în trecutul său apă din abundenţă în stare lichidă, cu lacuri, râuri şi chiar un ocean vast, care ar fi acoperit majoritatea câmpiilor din emisfera nordică a acestei planete.

„De aproximativ 40 de ani, presupunem că râuri curgeau în trecut pe Marte, erodând solul şi creând toate acele văi”, a explicat Anna Grau Galofre, cercetătoare la Universitatea British Columbia din Canada şi coordonatoare a studiului.

„Însă există sute de văi pe Marte, iar ele sunt foarte diferite unele de altele”, a continuat aceeaşi specialistă într-un comunicat al universităţii canadiene, sugerând că procese diferite au putut să ducă la apariţia văilor marţiene.

Pentru a afla mai multe informaţii despre ele, cercetătorii canadieni şi americani au analizat cu ajutorul unui algoritm peste 10.000 de văi marţiene şi au evidenţiat, pentru unele dintre ele, o similitudine cu canalele subglaciare de pe insula Devon, situată în teritoriul canadian Nunavut, la aproximativ 1.500 de kilometri de Polul Nord.

În acelaşi fel, anumite văi marţiene ar fi putut fi fasonate, în urmă cu 3,8 miliarde de ani, de către gheţari, de fapt de scurgerea apelor rezultate din topirea gheţii. Clima de atunci ar fi putut fi, deci, mult mai rece decât estimările de până acum ale oamenilor de ştiinţă, iar gheaţa ar fi putut fi prezentă la suprafaţa „Planetei Roşii”.

Vestea bună este, potrivit autorilor studiului, că gheaţa poate să acţioneze ca un protector al acestor canale, iar astfel de condiţii ar fi putut să favorizeze apariţia unor forme de viaţă în trecutul îndepărtat al planetei Marte.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.