Rețeaua europeană a consiliilor pentru justiție: Situația din România prezintă o combinație inacceptabilă de atacuri asupra sistemului judiciar, elaborarea legislației relevante fără consultări adecvate și crearea unei incertitudini repetate cu privire la statutul magistraților

Structura europeană a consiliilor pentru justiție critică dur într-un raport ceea ce numește „campania mediatică negativă activă împotriva sistemului judiciar” dusă de clasă politică, care a numit justiția din România  „disfuncțională, privilegiată și deconectată de realitatea socială”.

„ENCJ ia act, cu mare îngrijorare, de evoluțiile recente privind sistemul judiciar românesc. În opinia ENCJ, există trei probleme distincte, fiecare dintre ele având un efect negativ asupra independenței sistemului judiciar și a statului de drept: (1) o campanie mediatică negativă activă împotriva sistemului judiciar; (2) absența oricărei consultări semnificative cu judecătorii cu privire la propunerile legislative care au un impact direct asupra sistemului judiciar; și (3) instabilitatea statutului magistraților, care rezultă din modificările semnificative continue ale condițiilor lor de bază de angajare și pensionare.

În primul rând, Consiliul executiv al ENCJ observă că (în urma anulării rezultatelor alegerilor prezidențiale din decembrie 2024) a avut loc o campanie mediatică fără precedent, ostilă și răspândită, care viza sistemul judiciar. Aceasta a atins apogeul în ultimele luni. Au fost formulate critici frecvente la adresa sistemului judiciar, în principal de către personalități politice, care au fost apoi repetate și amplificate de diverse mijloace de informare în masă. Sistemul judiciar este descris ca fiind disfuncțional, privilegiat și deconectat de realitatea socială – toate acestea fiind contrare datelor disponibile în diverse studii ale UE.

În acest context, ENCJ reiterează că este esențial ca sistemul judiciar să susțină în mod activ statul de drept și să depună eforturi pentru a consolida încrederea cetățenilor în acest principiu democratic fundamental prin decizii de înaltă calitate, justiție promptă și deschidere față de societate.

Un sistem judiciar independent este, așadar, o piatră de temelie a statului de drept. ENCJ consideră că atmosfera creată în prezent în România alimentează o neîncredere nefondată în sistemul judiciar din partea întregii societăți.

De asemenea, aceasta poate determina persoanele fizice să acționeze pe baza nemulțumirilor personale față de funcționari, inclusiv judecători și procurori. ENCJ a primit deja rapoarte cu privire la o serie de astfel de incidente.

Acest lucru nu numai că reprezintă o amenințare imediată la adresa independenței judiciare, dar creează și o pierdere pe termen mediu și lung a încrederii în sistemul judiciar, cu o erodare a statului de drept ca rezultat.

În al doilea rând, în acest context și având în vedere deficitul bugetar al României, guvernul a încercat să modifice statutul magistraților, invocând o scrisoare a Comisiei Europene din martie 2025 pentru a pune în aplicare obiectivul 215 din Planul național de redresare și reziliență, în urma unei decizii a Curții Constituționale care se referă doar la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor speciale (inclusiv a celor ale magistraților).

ENCJ reiterează că garanțiile sociale, inclusiv condițiile de pensionare, sunt o componentă esențială a independenței judiciare. Deși ENCJ nu ia Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare  poziția cu privire la dispozițiile specifice ale propunerilor de modificare legislativă, este un principiu de lungă durată al independenței judiciare că consiliile judiciare trebuie să fie implicate în fiecare etapă a elaborării și punerii în aplicare a propunerilor privind administrarea justiției. Acest lucru este valabil în special în cazul legislației privind statutul magistraților.

În situația actuală, dispozițiile propunerii legislative nu au fost discutate cu magistrații, ci au fost anunțate public, creând așteptări în cadrul societății și presupunând public un rezultat dorit. ENCJ subliniază că cooperarea de bună credință între puterile statului este împiedicată atunci când nu are loc o consultare adecvată cu privire la o astfel de legislație.

O astfel de consultare ar trebui să acorde puterii judecătorești suficient timp pentru a se familiariza cu orice propuneri și materiale însoțitoare, pentru a discuta proiectul de lege în mod complet și în cunoștință de cauză, precum și pentru a formula un aviz în cunoștință de cauză cu privire la orice modificări sugerate.

îOpiniile magistraților necesită o analiză atentă din partea puterii executive și legislative și o implicare reală în ceea ce privește aceste opinii. Scopul consultării și principiul respectului reciproc ar fi subminate dacă obținerea avizului sistemului judiciar ar fi considerată fie inutilă, fie doar o formalitate.

În cele din urmă, ENCJ ia act de faptul că actuala propunere de modificare a dispozițiilor privind condițiile de pensionare (vârsta, condițiile, perioada de tranziție și cuantumul) este a treia din 2024 și reprezintă a zecea modificare majoră a statutului magistraților din 2018.

În mod evident, această instabilitate are un efect negativ asupra sistemului judiciar, atât prin pensionarea în masă a judecătorilor cu experiență, cât și prin diminuarea atractivității profesiei de judecător pentru noii candidați. Acest lucru duce, la rândul său, la o sarcină de lucru mai mare pentru judecătorii în funcție și la perioade de judecată mai lungi.

Concluzie: Situația din România prezintă o combinație inacceptabilă de atacuri asupra sistemului judiciar, elaborarea legislației relevante fără consultări adecvate și crearea unei incertitudini repetate cu privire la statutul magistraților.

Oricare dintre aceste aspecte ar necesita o declarație din partea ENCJ. În ansamblu, în opinia ENCJ, acești factori constituie o situație de pericol real pentru statul de drept în România.

Prin urmare, ENCJ solicită politicienilor și mass-media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea de informații eronate despre judecători individuali trebuie să înceteze.

De asemenea, solicităm guvernului român să consulte în mod corespunzător Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la toate aspectele modificărilor legislative propuse, luând în considerare cu atenție opinia sistemului judiciar”, au transnis într-un comunicat reprezentanții Rețelei Europene a Consiliilor pentru Justiție.