Reprezentanții ONG-urilor, după întâlnirea cu Iohannis: ”Sigur va fi referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare” / Pârvulescu: Întrebarea pentru referendum va fi dezvăluită până pe 4 aprilie

Reprezentanții ONG-urilor au declarat marți, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, că ”sigur va fi referendum pe justiție pe 26 mai, în ziua alegerilor europarlamentare”.

Reprezentanții celor 22 de ONG-uri și inițiative civice au mai spus că la întâlnirea cu președintele nu s-a discutat despre întrebarea care va fi trecută pe buletinul de vot.

„Există o concluzie şi aceea va fi că vom avea referendum pe tema Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis tocmai ne-a anunţat la întâlnirea de astăzi cu reprezentanţi ai societăţii civile. (…) Noi ne-am dus să solicităm demararea acestui referendum, am primit această veste bună că se va întâmpla (…) în ziua alegerilor europarlamentare, pe 26 mai 2019”, a afirmat Ghioc, membru fondator al organizaţiei Iniţiativa România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ea a menţionat că printre argumentele invocate de preşedintele Iohannis în vederea convocării referendumului s-au numărat „atacurile continue la independenţa justiţiei”, a „luptei anticorupţie şi a valorilor statului de drept”.

„A spus că sunt nişte analize, nişte studii pe care le-a luat în calcul, că ţine cont de toate riscurile”, a adăugat ea.

Elena Ghioc a precizat că au existat şi organizaţii care au apreciat că referendumul nu ar fi oportun, invocând riscuri legate de cvorum sau dezavantajul organizării unei consultări populare în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

Mihai Poliţeanu, reprezentant al aceleiaşi organizaţii, a apreciat că o consultare populară ar fi „ultimul instrument semnificativ de luptă, pentru a opri tăvălugul împotriva justiţiei”. El a adăugat că referendumul va da „măsura în care românii doresc să meargă pe parcursul european început în 1989 sau să intrăm în ‘clubul select’ al Ungariei şi Poloniei”.

„I-am spus preşedintelui că într-adevăr există un risc de invalidare în caz că nu se îndeplineşte cvorumul de prezenţă la vot. Ceea ce este foarte clar este că dacă nu face nimic, rezultatul este foarte clar: într-o lună sau două, domnul Dragnea va ajunge la o sentinţă finală şi până atunci va da o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legislaţiei penale, astfel încât să i se albească dosarele. (…) Acel referendum (referitor la reducerea la 300 a numărului de parlamentari – n.r), la fel ca şi acest referendum, practic, marchează o linie de acţiune viitoare pentru puterea politică şi pentru CCR. A existat o decizie a CCR care a spus că orice revizuire constituţională de acum încolo trebuie să ţină seama de rezultatul referendumului din 2009”, a spus Mihai Poliţeanu.

El a mai precizat că propunerile de întrebări pentru referendum avansate de către Iniţativa România, alături de alte 21 de organizaţii civice din ţară, au vizat: majorarea pedepselor pentru infracţiunea de corupţie şi de serviciu, reluarea iniţiativei cetăţeneşti „Fără penali în funcţii publice” sau oprirea „tăvălugului de ordonanţe de urgenţă” pentru modificarea legislaţiei penale sau a legilor justiţiei.

Cătălin Teniţă, reprezentant al Geeks for Democracy, a menţionat că marea majoritate a organizaţiilor participante la întâlnire, „cel puţin 80%”, s-au declarat pro-referendum, considerând că este „un ultim mijloc de a opri acest atac la justiţie” şi care ar „cristaliza” voinţa populaţiei pe o anumită temă.

„Noi, ca organizaţii civice, în primul rând vom demara campanii ca lumea să participe la vot, indiferent că e votul pentru europarlamentare sau votul pentru justiţie”, a adăugat el.

„Noi aşteptăm acest referendum de peste doi ani, de când a început acest atac furibund la justiţie şi la drumul României către Europa”, a opinat Marian Rădună, membru al grupului civic #Rezistenţa.

Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România, a declarat că în numele organizaţiei pe care o conduce, dar şi al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi al Consiliului Naţional al Elevilor, i-a transmis preşedintelui că aceste structuri vor să se implice într-o campanie de informare.

„Credem că este de datoria noastră ca în orice proces de consultare de acest tip să ne asigurăm că tinerii află despre ce este vorba şi pot să-şi exprime opinia. În ceea ce priveşte întrebarea formulată, solicitarea noastră a fost să fie cât de cât clar ce o să se întâmple, astfel încât şi noi să putem să comunicăm mai departe care este obiectivul acestei consultări şi care sunt efectele potenţiale ale ei. (…) După cum ştiţi, organizaţiile noastre s-au poziţionat în repetate rânduri referitor la modificări din domeniul justiţiei propuse de Guvern. Am fost împotriva lor de fiecare dată când am considerat că se depăşesc un cadru de normalitate şi limitele democraţiei şi o să ne păstrăm poziţiile pe care le-am avut şi până acum. Poziţia concretă în urma aflării întrebării o vom stabili după consultarea organizaţiilor membre”, a spus el.

La rândul său, politologul Cristian Pârvulescu a precizat că întrebarea pentru referendum va fi dezvăluită până în 4 aprilie.

„Cred că va fi o întrebare simplă, din câte am înţeles, deşi propunerile au fost foarte variate, care să poată ajunge la cel mai larg public cu putinţă, pentru că vorbim de un referendum consultativ, într-un context politic complicat şi controversat”, a mai spus Pârvulescu.

Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţi ai societăţii civile pe tema referendumului pentru justiţie s-au încheiat, marţi, la Palatul Cotroceni, după aproximativ o oră şi jumătate de discuţii.

Potrivit Agerpres, la întâlnire au participat reprezentanţi de la: Funky Citizens, Expert Forum, Centrul de Resurse Juridice, Iniţiativa România, Asociaţia Decembrie 89, FreedomHouse România, Centrul Român de Politici Europene, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Inovare Publică, Geeks for Democracy, #Rezistenţa, Vă Vedem din Sibiu, Curaj înainte, Umbrela Anticorupţie Cluj-Napoca, VeDem Just, Active Watch, Consiliul Tineretului din România, Grupul pentru Dialog Social, Corupţia Ucide, dar şi jurnalistele Emilia Şercan şi Mădălina Roşca.

Preşedintele declara marţea trecută că este ”aproape hotărât” să convoace referendum naţional pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

„Lucrăm deja intens la asta, analizăm datele, variantele, partea legală. Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare. Lăsaţi-mi o marjă, care se datorează nevoii unei analize aprofundate, unei discuţii aprofundate, fiindcă nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume, dacă fac referendum atunci vreau să am parteneri nu numai partidele, probabil mai mult din Opoziţie, societatea civilă, românii care doresc să dea un semnal clar şi pentru asta pot să vă spun că, de o săptămână încoace, lucrăm foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să îmi propună un draft de agendă, care cu siguranţă va presupune o întâlnire şi cu câţiva reprezentanţi foarte hotărâţi din societatea civilă”, preciza şeful statului la o dezbatere.

Şeful statului a adăugat că „un referendum nu poate să producă o lege” şi că îşi doreşte ca românii să se exprime la acest scrutin.

„Îmi doresc ca naţiunea română să spună clar dacă vrea să tolereze în continuare corupţia şi corupţii care schimbă legea pentru ei, ca să scape, sau dacă trebuie să tragem linie şi să spunem ‘până aici şi atât!’. Şi de aici începem să reparăm ce s-a stricat, fiindcă s-a stricat deja foarte mult, foarte, foarte mult”, afirma el.

Sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte ca referendumul pe teme de justiţie să fie unul „bine organizat, bine gândit”, în parteneriat cu societatea civilă şi cu partidele politice „de bună-credinţă”.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea