Reportaj Le Monde: Angoasa războiului la Chișinău

Reportaj Le Monde, preluat de Rador:

Anxietatea este palpabilă în Chișinău, capitala acestei mici țări de sub trei milioane de locuitori, aflată sub presiunea din ce în ce mai mare din partea Rusiei și a aliaților săi.

Aparențele înșeală. Frumoasa și vasta casă a Svetlanei și a lui Alexandru, având o terasă cu vedere la o grădiniță fermecătoare, se bucură de liniștea acestei suburbii cochete din nordul Chișinăului, capitala Moldovei. În camera de zi se află o canapea imensă. În bucătărie, printre electrocasnicele de ultimă generație, ușa frigiderului e ascunsă de fotografii și mici suveniruri lipte acolo.

Dar, foarte repede, veselia cuplului – care dorește să rămână anonim – se estompează. „Am luat decizia de a pleca /din țară/ în iunie, după terminarea școlii”, spune Alexandru, cu o umbră pe chip.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Tată a patru copii, acest antreprenor de 44 de ani a pierdut totul. Dificultățile economice au început odată cu pandemia, dar acum a venit picătura care a umplut paharul: războiul început de Rusia în Ucraina, țară vecină cu Moldova. Evenimentele au pus capăt afacerii sale: import de lemn de pe teritoriul Rusiei și de materiale din teritoriul ucrainean. „Toți angajații mei au plecat deja în Germania, Franța sau Italia. Cât despre clienții care au mai rămas, își păstrează banii ca rezervă în caz că trebuie să plece”, rezumă situația Alexandru.

El și soția lui au optat pentru Bruxelles, pentru că și-au găsit deja cazare acolo. Fiica lor cea mare studiază deja la Bonn, în Germania.

Aparențele sunt înșelătoare, de asemenea, pe străzile din Chișinău, unde soarele primăvăratic încurajează la plimbări prin parcuri sau pe terasele cafenelelor. Angoasa este totuși palpabilă în această țară mică, de sub trei milioane de locuitori, și nu numai din cauza războiului de la granițele ei. Transnistria, enclava separatistă prorusă apărută după un război fratricid din 1992, care a amputat o parte din teritoriul Moldovei, este prezentă în gândurile tuturor. O serie recentă de atacuri și explozii nerevendicate a vizat această fâșie de pământ autoproclamată independentă pe malul stâng al râului Nistru, unde 1.500 de soldați ruși staționează permanent. „Acțiunile teroriste” au fost atribuite imediat ucrainenilor, potrivit autorităților locale fidele Moscovei. Sunt manevre care au ca scop să implice Moldova în conflict, potrivit autorităților de la Chișinău, care solicită integrarea de urgență a acestei țări în Uniunea Europeană.

„Toate scenariile sunt luate în considerare”

Aceste incidente au fost „provocate de forțele interne pro-război din Transnistria”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, miercuri, 4 mai, în timp ce l-a primit la Chișinău pe președintele Consiliului European, Charles Michel. „Nu există niciun risc iminent”, a adăugat ea, ”dar luăm în considerare toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste”.

„Plănuim în acest an să creștem semnificativ sprijinul nostru pentru Moldova prin livrarea de echipamente militare forțelor sale armate”, a răspuns înaltul oficial european, fără a oferi mai multe detalii despre acest anunț care ar trebui să întărească „reziliența” din Moldova. „Vom continua să aprofundăm parteneriatul cu dumneavoastră pentru a vă aduce țara și mai aproape de UE”, a continuat Michel înainte de a merge la un centru de primire pentru refugiați ucraineni, deschis în centrul capitalei Moldovei.

În primele săptămâni după invazia rusă, 400.000 de ucraineni care au fugit de război au ajuns în Moldova. 90.000 au rămas acolo, inclusiv un număr foarte mare de copii. „La scara țării noastre, această cifră reprezintă o parte semnificativă a populației, dar, la fel ca și celelalte țări europene, ne asumăm responsabilitățile”, subliniază, din biroul său, ministrul afacerilor externe, Nicu Popescu, susținător fervent al aderării la UE. „Facem totul pentru a păstra pacea, dar există multă nervozitate chiar acum”, recunoaște el.

Zvonurile circulă pe rețelele sociale până la sațietate: ambasadele occidentale și-ar fi evacuat personalul; autoritățile din Moldova ar delega unor „forțele străine” protecția granițelor țării – o prezentare trunchiată a acordului adoptat, în martie, cu Agenția Europeană Frontex pentru a gestiona afluxul de refugiați; familiile soldaților ruși ar părăsi Transnistria, în așteptarea confruntărilor … în fiecare zi un nou zvon. Atmosfera a devenit inflamabilă în această ex-republică sovietică, unde limba oficială este româna, dar care are peste 30 % din locuitori rusofoni.

„O țintă din 1992”

În timp ce mulți se tem de provocări pe măsură ce se apropie ziua de 9 mai, ziua în care Moscova și aliații săi sărbătoresc victoria în cel de-al doilea război mondial, guvernul moldovean a luat decizia să nu interzică adunările – spre deosebire de Tiraspol, capitala transnistreană, care a ales să anuleze ceremoniile de marcare a datei de 9 mai „pentru siguranță”. Cu toate acestea, Parlamentul de la Chișinău a votat o lege care interzice toate însemnele rusești provocatoare, precum litera Z, devenită emblema susținătorilor războiului din Ucraina.

„Suntem o țintă din 1992, dar astăzi suntem cu toții îngrijorați, pentru că riscul de destabilizare este mare”, a spus Iulian Groza. Director al unui institut privat de studii europene, acesta din urmă a devenit membru al Consiliului Național de Securitate prezidat de Maia Sandu, care și-a lărgit componența pe 24 februarie, prima zi a invaziei ruse din Ucraina. „Partidele pro-ruse au fost create cu finanțare ilegală, jumătate din mass-media noastre private sunt controlate de mass-media ruse, chiar și o parte a Bisericii se află sub autoritatea Bisericii Ruse, care a devenit un instrument de propagandă. Cu toate acestea, este o instituție în care cred mulți oameni”, continuă el. Controlul Rusiei asupra Moldovei ar însemna „un al doilea Belarus la porțile Ucrainei”.

La centrul Modexpo, vizitat de Charles Michel, halele au fost transformate în adăposturi pentru refugiați, după ce în pandemie au servit ca spital de campanie pentru pacienții cu Covid-19. Maria și Iana Alexeienko, mamă și fiică de 72, respectiv 44 de ani, s-au mutat într-o încăpere foarte mică, delimitată de panouri. Cele două femei și fiul Ianei, care urmărește online cursurile de la școală, au ajuns aici în urmă cu o lună de la Mykolaiev, un mare oraș port din sudul Ucrainei. „Timp de patruzeci de zile, am stat în subsolul casei noastre, în aceleași haine, pentru că rușii au bombardat încontinuu!”, ne spune bunica. Fiica sa, cu ochii în lacrimi, imită cu un gest al ambelor mâini o explozie care se dispersează în toate direcțiile -o bombă cu fragmentație.

Îngrijorare pentru o „destabilizare” a Moldovei

Puțin mai departe, într-un spațiu transformat într-o sală de joacă pentru copii, Farid, 9 ani, un băiețel de origine azeră care tocmai a sosit din Harkov, unde s-a născut, și Roman, 10 ani, tot din Mykolayev, se străduiesc să construiască din piese de Lego „baze militare” și „rachete atomice”. „Să țintească Rusia”, explică ei serioși.

Traducerea: Ruxandra Lambru / Sursa foto: Facebook Primăria Chișinău