G4Media.ro

Regulament de construire în zona montană a judeţului Bihor, cu restricţii de…

Regulament de construire în zona montană a judeţului Bihor, cu restricţii de ocupare a parcelelor şi reguli care ţin de aspectul construcţiei, de la acoperiş, faţade, până la materialele utilizate

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat joi, în conferinţă de presă, un regulament de construire pentru zona montană a judeţului, ce are scopul de a se crea un aspect unitar, care să respecte şi să prezerve tradiţia şi specificul local, relatează Agerpres.

„Există un ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local în zona Crişana-munte elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România, deci sunt studii pe acest temei. Există, de asemenea, o astfel de practică în ţări europene cu zone montane care s-au dezvoltat bine, cum ar fi nordul Italiei sau Austria, deci nu venim cu ceva foarte nou, dar trebuie să facem şi noi aceste lucruri”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, s-a construit haotic în zonele montane din Bihor, dezordonat, fără o direcţie clară, fără planuri de urbanism şi regulamente, cu densităţi de tip urban în zona montană şi fără a respecta forme apropiate de casele tradiţionale.

Pentru a limita acest fenomen, Consiliul Judeţean Bihor propune un regulament de construire, astfel încât noile construcţii să ducă la dezvoltarea turismului, fără distrugerea naturii şi a frumuseţii locale.

Regulamentul va introduce restricţii de ocupare a parcelelor şi reguli care ţin de aspectul construcţiei, de la acoperiş, faţade, până la materialele utilizate.

Conceptul general va prelua elemente din construcţiile tradiţionale din România, precum şi din arhitectura montană europeană, cu accent pe pante de acoperiş în două ape, elemente din lemn masiv la faţade şi interioare, zidării şi placări din piatră la nivelurile de intrare. În principiu, se vor folosi materiale naturale, locale. Construcţiile nu trebuie să domine peisajul, iar culorile folosite trebuie să fie în tonuri naturale şi derivate din cele ale peisajului local.

Bolojan a mai afirmat că vor urma consultări cu conducerea Parcului Natural Apuseni şi întâlniri cu primari din zona montană în următoarele două luni, în perioada de dezbatere publică a regulamentului, astfel încât, la final, în cursul lunii aprilie, să se adopte acest regulament.

În opinia preşedintelui CJ sunt câteva zone care vor fi prioritare, precum zona Padiş, zona Stâna de Vale – Barajul Leşu – Coada Lacului, zona Vârtop – Arieşeni, zona Roşia-Remetea, zona Defileului Crişului Repede, dar şi una cu un specific aparte, cum este comuna Şinteu, unde împreună cu primăria se va concepe un regulament care să conserve această zonă cu identitate slovacă.

Potrivit regulamentului propus de Direcţia Arhitectului-Şef din cadrul Consiliului Judeţean Bihor, funcţiunile preponderente în aceste zone sunt şi vor fi locuirea (locuinţe individuale, case de vacanţă), instituţii (salvamont, centre de informare turistică) şi servicii de turism (pensiuni, hoteluri, cabane), comerţ (spaţii comerciale, ateliere meşteşugăreşti), funcţiuni de agrement şi recreere.

Sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Asta e directia buna!
    Mai mult, cres ca guvernul trebuie sa elaboreze o colectie/catalog de case sau elemente arhitecturale care pot (sau dupa caz trebuie) sa fie aplicate de catre beneficiari. Astfel se va pastra si chiar valorifica specificul regional. De ex. in zona Munteniei sa fie cumva obligatorie preluarea elementelor arhitectonice sau de design exterior de inspiratie brancoveneasca.
    Acest catalog poate fi tema de cercetare /licenta pentru studentii de la Athitectura.
    Sau se poate organiza concurs de idei…

  2. Dacă Iohannis vrea să lase-n urma lui ceva bun României, să-l cloneze pe Bolojan. Dacă nu-l clonează înseamnă că nimic bun nu lasă.

  3. Le-a trebuit 20 ani cand afara asta se facea in cateva luni de la prima constructie haotica

    • Si „afara” le-au trebuit citeva sute de ani pina sa faca asta „la citeva luni” de la prima constructie haotica. De asta strazile oraselor europene sint altfel decit cele americane.
      In plus standardizarea arhitecturala poate avea parti bune, dar poate si frina inovatia.

  4. Am avut nevoie de 31 de ani de haos post dictatura ca sa acceptam ideea necesitatii frumosului si a curateniei in societatea tinuta captiva de fostii comunisti si securisti .

    Inasprirea codului penal! Toleranta zero fata de coruptie! Confiscarea averilor ilicite!

    • Sunt de acord, dar din păcate sparlamentarii și-au croit legile pentru a evita costumul alb-negru.

  5. În sfârșit ! Mai bine mai târziu, decât nicodată. Ideea aceasta ar trebui utilizată și pentru toate zonele metropolitane ale orașelor mari din România. Mii de case noi și vile de locuit sunt trântite alandala, în stiluri, mărimi și aspecte discordante.

  6. Era și timpul. Te îngrozești când vi la munte și vezi ce haos este. Nu mai vorbesc de mizeria aruncata pe toate șanțurile, in fiecare parcare și prin păduri. De multe ori prefer sa merg în străinătate în concediu, mizeria din tara pur și simplu te deprima. Primăriile încasează taxe degeaba. Ar fi cazul sa mai împartă și pe amenzi ,sa se mai potolească lumea de a aruncă mizeria pe unde apuca. Ar trebui sa se mai ocupe și de cei care depozitează tot felul de materiale în afara proprietății, ca să nu cumva sa- și facă deranj in curte.

  7. „dar trebuie să facem şi noi aceste lucruri”

    De ce?
    Ultima oară când am făcut asta, s-au comis crime împotriva umanității.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.