Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Guvernul german s-a prăbuşit la începutul acestei luni, iar conflictele interne din fosta coaliţie de guvernare privind politica economică şi bugetară au fost un factor important, un rol central jucând regula ”frânei datoriei”, transmite News.ro. Regula ”frânei datoriei” din Germania, implementată în 2009, limitează datoria structurală a guvernului federal la maximum 0,35% din PIB.
Fostul ministru al Finanţelor, Christian Lindner, a fost demis de cancelarul Olaf Scholz, după ce a refuzat o solicitare de suspendare temporară a „frânei datoriei” pentru a oferi guvernului mai multă flexibilitate financiară în bugetul pentru 2025.
Scholz a declarat că Lindner nu părea dispus să colaboreze pe propunerile bugetare care necesitau cheltuieli mai mari, deşi integrate şi cu ideile FDP (partidul liberal condus de Lindner).
În timp ce susţinătorii consideră că aceasta asigură o gestiune responsabilă a finanţelor publice, criticii spun că este prea restrictivă şi a afectat investiţiile esenţiale pentru viitor, cum ar fi infrastructura şi educaţia.
Acum, cu alegeri anticipate stabilite pentru luna februarie, viitorul frânei datoriei este incert.
Sondajele sugerează că Uniunea Creştin-Democrată (CDU) ar putea obţine cel mai mare procent de voturi, iar analiştii anticipează că ar putea accepta reforme moderate ale frânei datoriei pentru a creşte investiţiile în apărare şi infrastructură, cu sprijinul unui partener de coaliţie de centru-stânga.
Și Ceaușescu a pus frână datoriilor… și alții au profitat. 😉
Germania inca nu realizeaza ca gazul rusesc ieftin merge acum in China care se industrailizeaza si mai tare in timp ce Germania se dezindustrializeaza. Planul Draghi e cea mai buna alternativa si pt Germania si pt UE, dar Germania refuza ideea de a face imprumuturi europene la comun pt a finanta masiv energia, industria, cercetarea si digitalizarea. Germania ar putea invata din exemplu Japoniei in anii ’90 care a intrat in cel putin 2 decenii de stagflatie.