Regres într-un domeniu esențial: Capacitatea de inovare a României a scăzut cu o treime chiar şi faţă de performanţele ei de acum un deceniu

România se află pe ultimul loc între ţările membre UE în domeniul inovării, arată Tabloul de bord european 2018 publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută. Dacă în 2010 capacitatea ţării noastre de a inova se situa la aproape jumătate din media europeană (46.8%), în 2017 performanţa ei a scăzut la doar o treime (31.1%). Mai mult, realizările din domeniu ale României au scăzut cu 30% chiar şi faţă de propriile ei rezultate din 2010.

Principalele zone inovative ale României sunt legate de capacitatea ei de a accepta lucruri noi, ceea ce dus la cresterea penetrării internetului în bandă largă şi la creşterea vânzărilor produselor inovatoare. Pe de altă parte, punctele ei cele mai slabe artată că firmele investesc în zone care nu au legătură cu inovaţia şi că IMM-urile nu acordă imporatanţă acestui domeniu.

Raportul, care compară inovaţia din UE cu concurenţa internaţională, arată că Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, fiind urmată de Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Regatul Unit și Luxemburg, care a intrat anul acesta în grupul celor mai buni inovatori. Germania coboară în grupul inovatorilor puternici.

Principalele elemente ale raportului:

În medie, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut cu 5,8 % începând din 2010. În ultimii 8 ani, performanțele în materie de inovare au crescut în 18 state membre ale UE și au scăzut în zece. Performanțele au cunoscut cea mai mare creștere în Lituania, Malta, Țările de Jos și Regatul Unit și cea mai mare scădere în Cipru și România.
La nivel global, UE își reduce ecartul față de Canada, Japonia, și Statele Unite. UE își menține superioritatea față de China, dar această superioritate scade rapid, datorită faptului că China și-a îmbunătățit performanțele aproape de trei ori mai repede decât UE. În raport cu Coreea de Sud, UE a rămas în urmă, însă în următorii ani se preconizează o recuperare treptată a decalajului.
În domenii specifice de inovare, liderii UE sunt:
- Danemarca – resurse umane și mediu propice inovării;
- Luxemburg – sisteme de cercetare atractive;
- Franța – finanțare și sprijin;
- Irlanda – inovarea în IMM-uri, impactul asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor;
- Belgia – rețele de inovare și colaborare.
Performanțele în materie de inovare s-au îmbunătățit cel mai mult în domeniul benzii largi, al resurselor umane, precum și al atractivității sistemelor de cercetare, în special prin intermediul co-publicațiilor internaționale.
Cheltuielile publice în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea rămân, ca procent din PIB, sub nivelul din anul 2010.
În următorii doi ani, este de așteptat ca performanța generală a UE în domeniul inovării să se amelioreze cu 6 %

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare.

Foto: Pexels.com

4 comentarii

Diaspora

29.6.2018 la ora 4:15 pm

Mi se pare normal! Singurul domeniu de expertiza unde lucram cu 100% din resursele disponibile, este modificare legilor justiei cu dedicatii.
Dlx

29.6.2018 la ora 4:38 pm

In statisticile europene Romania si Bulgaria sunt pe ultimele doua locuri, in general. Exceptand exportul de legume si fructe din Romania unde aceasta se afla printre tarile fruntase…Ironic, ca apoi noi sa le importam de la polonezi, germani, chinezi, etc.

In 2007 guvernul federal al Germaniei a „sponsorizat” cu cca 1.8 miliarde euro universtitatile de cercetare, in jur de 10-15. In plus, Germania este cunoscuta traditonal drept adepta sistemului dual de invatamant, teorie si practica. Mai mult, existenta numeroaselor parteneriate intre mediul de cercetare si corporatii contribuie si mai mult la capacitatea de R&D a tarii. Aceasta, dupa cum bine se stie , se afla in arealul Pentagonului European sau a Bananei albastre a lui Bruent unde se concentreaza o mare parte, daca nu cea mai mare parte, a fluxului de investitii, capital uman, produse si finante!

In plus, tarile scandinave sunt cunoscute prin capacitatea si potentialul lor de cercetare si dezvoltare. Sunt deschisi, onesti si motivati intrinsec si extrinsec. In general, in statisticile existente cele patru tari ocupa locurile de top in privinta invatamantului, R&D.

Romania? Saracuta de ea! Frumoasa tara insa corupta clasa politico-economica, in marea ei parte. Si atunci? Aceasta se rasfrange asupra intregului ethos si a dinamicii interne pe verticala si orizontala. Se ne mai miram? Nu, din contra. Realitatea se conformeaza ethosului, mentalitatii si comportamentului post-1989.
Andradda

29.6.2018 la ora 4:44 pm

Logic.

Parintii ai caror copii si-au luat bacalaureatul cu note de 9 si 10 (pe merit, fara spaga si pile) nici nu concep ca fii si fiicele lor sa-si distruga cariera cu o diploma la Spiru Haret sau la cine stie ce alta universitate dubioasa romaneasca.
Du-te copile in occident, mai o bursa, mai punem si noi ceva, dar fa o facultate serioasa, ia-ti o diploma onorabila si apoi, daca chiar te roade patriotismul, n-ai decat sa vii inapoi in Romania.
De unde inovatii si cercetare in Romania?
Cine sa sprijine asa ceva?
Intregul sistem de educatie si cercetare este infestat de sefi care au absolvit liceul in Videle sau in Vaslui si si-au obtinut diplomele contra cost la niste facultati care n-au nici macar nivel educativ de scoala generala!

Ne mai bucuram cand aflam ca printre sefii de la Google se afla si o romanca sau ca in laboratoarele de inventii si cercetare de la Mercedes, Audi, Microsoft sau Apple sunt si cativa tineri romani foarte bine vazuti si apreciati.

In rest….Dragnea cu mila si poporul cu imbecilitatea.
Morjan

29.6.2018 la ora 5:29 pm

La cati bani vom scoate din gazul de la Marea Neagra le luam de a gata, sa si bata altii capul cu inovatiile…