Rectorul SNSPA: Cel mai grav lucru nu este rezultatul obținut la PISA, ci lipsa unor măsuri clare și coerente

Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, afirmă, referindu-se la rezultatele obţinute de elevii români la ultima evaluare PISA, că cel mai grav nu este rezultatul, ci „lipsa unor măsuri clare şi coerente pentru corectarea situaţiei”, transmite Agerpres.ro.

„Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În acelaşi timp, însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm. Cel mai grav nu este rezultatul obţinut la PISA în toţi aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situaţiei, la care nu ai cum să ajungi atunci când ai un nou ministru al Educaţiei la fiecare şase luni”, a scris Pricopie pe pagina sa de Facebook.

În opinia sa, „ar trebui să ne îngrijoreze şi analfabetismul funcţional – pe probleme de educaţie – al unor politicieni”.

„Îi vedem adesea vorbind despre subiecte pe care nu le înţeleg – politici educaţionale pe termen mediu şi lung, construite pe date şi analize comparative, susţinute prin alocarea corespunzătoare de resurse – şi faţă de care nu s-au arătat interesaţi cât timp au ocupat funcţii în guvern. Dar, în final, ce contează că nu au dovedit că se pricep?! Nevoia de a-şi face campanie – vin alegerile în 2020 – este mult mai importantă decât nevoia de a face ceva pentru şcoala românească”, a susţinut rectorul SNSPA.

Potrivit acestuia, educaţia nu se poate îmbunătăţi prin „măsuri-miracol”, fiind nevoie de profesionalism, consecvenţă şi de respectarea unor „principii elementare” cel mai important dintre acestea fiind „scoaterea şcolii din mijlocul disputelor politice”.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.

Potrivit Simonei Vela, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematica – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015).

Aceasta tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură – 428 (n.r. punctaj) faţă de 434 în 2015, matematică – 430 faţă de 444, în 2015 şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

sursa foto: Facebook