Recomandările OMS: Scumpirea ţigărilor, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai eficientă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii

Scumpirea ţigărilor, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai importantă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii, a declarat marţi Miljana Grbic, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe la Bucureşti, relatează News.ro.

”Deşi taxarea produselor din tutun a fost modificată în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene de taxare a tutunului, este încă necesară o creştere substanţială a preţului ţigărilor. Conform GATS 2018, jumătate (50,1%) din populaţia României a fost în favoarea creşterii taxelor pe produsele din tutun. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, creşterea preţului tutunului, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai eficientă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii”, spune ea.

Potrivit OMS, deşi nivelul expunerii la fumul de tutun ambiental a scăzut în mod semnificativ, există încălcări ale aplicării politicii de interzicere a fumatului în locurile publice din interior.

”Monitorizarea şi aplicarea eficientă a legislaţiei existente în materie de interzicere a fumatului în spaţii publice închise sunt importante pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun. În plus, este important ca prevederile legislaţiei anti-fumat din România să fie extinse şi asupra produselor cu tutun încălzit şi a ţigărilor electronice”, spun reprezentanţii OMS.

În România, la nivelul lui 2018, 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi şi 21,7% femei), adică 5,63 de milioane adulţi, au consumat curent (zilnic sau ocazional) tutun sub orice formă (produse din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu tutun încălzit), arată Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS), publicat marţi de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA).

”Per total, 30,2% (5,6 milioane, 39,2% dintre bărbaţi şi 21,5% dintre femei) de adulţi au fumat tutun în mod curent. O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulţi tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. Cinci milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Dintre fumătorii curenţi zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire. Vârsta medie de iniţiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenţi zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaţilor şi 18,3 ani în rândul femeilor)”, se arată în studiu.

Cele cinci mărci mai frecvent achiziţionate au fost Kent (23,9%), Pall Mall (21,3%), Winston (12,8%), Dunhill (10,3%) şi Marlboro (7,3%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 482,6 lei (aproximativ 110 dolari) pentru procurarea ţigărilor. Costul a 100 de pachete de ţigări fabricate, ca procent din PIB pe cap de locuitor în 2018, a fost de 4,5%. Cea mai mare proporţie dintre adulţii care au utilizat ţigări electronice (43,1%) şi cea mai mare proporţie dintre adulţi care au consumat produse cu tutun încălzit (27,8%) au cheltuit între 18 şi 100 lei pe aceste produse în ultimele 30 de zile.

De asemenea, acordarea de ajutor pentru renunţarea la fumat ar fi posibilă prin consolidarea serviciilor existente de renunţare la fumat prin formarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru acordarea consilierii; extinderea serviciilor de renunţare şi integrarea acestor servicii în cadrul asistenţei medicale primare, arată studiul.

Citește articolul integral pe News.ro

Foto: Pixabay