Recomandările Comisiei de la Veneția privind Codul penal, ignorate pe jumătate de Curtea Constituțională / Cum a reușit Livia Stanciu amânarea cu 3 luni a dezbaterilor până după pronunțarea Comisiei

Curtea Constituțională a respins 4 din cele 12 recomandări făcute de Comisia de la Veneția în ceea ce privește modificările aduse de PSD-ALDE la Codul penal. Instanța Consiliului Europei în ceea ce privește statul de drept a recomandat pe 19 octombrie reconsiderarea și modificarea a 12 articole amendate de coaliția aflată la guvernare referitoare la o serie de infracțiuni grave, precum darea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență, delapidarea și abuzul în serviciu. Șase dintre acestea au fost admise de CCR, patru au fost respinse, în vreme ce două dintre ele nu au fost supuse controlului de constituționalitate de către cei care au atacat actul normativ (președintele Klaus Iohannis, Opoziția și Înalta Curte).

Potrivit unor surse din cadrul Curții Constituționale, judecătorul raportor – Livia Stanciu – a reușit să amâne dezbaterile asupra modificărilor aduse Codului penal până după pronunțarea Comisiei de la Veneția pe acest subiect. Ședințele Curții privind Codul penal au fost amânate de mai multe ori, deoarece Stanciu nu a prezentat până după pronunțarea Comisiei de la Veneția raportul pe baza căruia urmau să se poarte dezbaterile și să se ia decizia.

Ce a solicitat Comisia de la Veneția:

• Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită (art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
• reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție (art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă(art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
• reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Ce a admis Curtea Constituțională dintre recomandările Comisiei:

• Redefinirea traficului de influență: „Art. 291. – (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina 13 pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani” – neconstituțional, decizie luată cu majoritate de voturi.
• Modificarea referitoare la infracțiunea de delapidare: La articolul 295, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: „(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală” – neconstituțional, decizie luată cu unanimitate de voturi.
• Dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu: „Art. 297. – (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintro lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă” – neconstituțional, decizie luată cu unanimitate de voturi.
• Dezincriminarea parțială a mărturiei mincinoase: „(4) Nu constituie infracţiunea prevăzută la alin. (1) următoarele: a) refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează; b) refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare; c) modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului; d) simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă al acestora” – neconstituțional, decizie luată cu unanimitate de voturi.
• Prevederile referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1) – neconstituțional, decizie luată cu unanimitate de voturi.
• Definiția funcționarului public(art. 175) – neconstituțional, decizie luată cu unanimitate de voturi.

Ce a respins Curtea Constituțională dintre recomandările Comisiei:

• Modificări la infracțiunea de dare de mită: La articolul 290, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia” – constituțional, decizie luată cu majoritate de voturi.
• Modificarea termenelor de prescripție: La articolul 154 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani” – constituțional, decizie luată cu majoritate de voturi.
  • Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale Art. 155. – (3) Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate” – constituțional, decizie luată cu majoritate de voturi.
• Interdicția privind dezvăluirea de informații din dosarele penale (art. 277) – constituțional, decizie luată cu majoritate de voturi.

Ce modificări aduse Codului penal nu au fost sesizate la CCR, dar a căror revizuire a cerut-o Comisia de la Veneția:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

• Referitor la traficul de influență: La articolul 292, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia.”
• Referitor la pedeapsa accesorie: La articolul 65, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: „(31 ) Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă executarea pedepselor accesorii.”

Judecătorul raportor pentru dosarul privind modificările aduse Codului penal a fost Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

Curtea Constituțională a decis joi că dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu prin modificările la Codul Penal este neconstituțională, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Decizia a fost confirmată printr-un comunicat al Curții. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Judecătorii CCR au decis că modificarea definiției abuzului în serviciu este ”deficitară și nu respectă decizia CCR din 2016” (detalii aici).

Foto: Judecătoarea Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea)