Recomandare de lectură: Cum să ucizi / O istorie a asasinatelor

Jurnalistul independent britanic Kris Hollington, cunoscut autor de non-ficțiune și specializat în principal în subiecte legate de crime, scrie o istorie a asasinatelor în care a devoalat conspirații și legături surprinzătoare. Intitulată „Cum să ucizi”, cartea prezintă într-o manieră captivantă evoluția lumii moderne prin ochii asasinilor care au încercat să o schimbe.

Volumul a apărut recent la Editura Omnium și este îngrijit de istoricul Mihai-Răzvan Ungureanu. Traducerea din limba engleză a fost realizată de Iris Manuela Anghel.

Bombe ascunse în cele mai nebănuite locuri, pistoale manufacturate pe cont propriu, substanțe chimice letale, săgeți otrăvite, mitraliere extrem de sofisticate, moluște-capcană, săbii poleite cu aur, lovituri fatale din artele marțiale, avioane „dotate” cu explozibil, umbrele mortale și, din când în când, chiar și o armă obișnuită.

Acestea sunt doar câteva dintre metodele care au fost folosite între anii 1950 și 2000 pentru a grăbi sfârșitul a aproximativ 4.000 de persoane importante, dintre care 40 de șefi de stat.

„Cum să ucizi” analizează în detaliu nu numai cauzele și consecințele nebănuite ale asasinatelor, ci și secundele cruciale ale actului în sine și psihologia asasinului, în încercarea de a înțelege de ce unele crime sunt un „succes”, iar altele „eșuează”, precum și ce putem face pentru a le preveni.

Kris Hollington prezintă și descrie asasinatele pe baza unor fapte concrete și a unor statistici fascinante, dezvăluind care sunt cele mai eficiente arme, ce rate de evadare și supraviețuire au ucigașii, care este cea mai populară perioadă a anului pentru asasinate, precum și locul predilect pentru acestea.

„Volumul lui Kris Hollington nu este o simplă compilație de cazuri – atentate reușite sau nereușite petrecute în ultima sută de ani – așa cum ar putea bănui cel care ar citi doar titlul”, scrie Mihai-Răzvan Ungureanu în postfața cărții. Deși titlul sugerează cititorului că ar fi vorba despre un fel de manual destinat tehnicilor folosite de asasini, în realitate Hollington încearcă să construiască un raport cauză-efect și consecințele unui asasinat.

Altfel spus, autorul explică fondul motivațional: care sunt circumstanțele ajutătoare, care sunt premisele politice, culturale, ideologice și psihologice ale actului, ce anume îl declanșează, cum se pot defini biografia și personalitatea făpta­șului etc. În plus, Hollington ne arată ce înseamnă planificarea gestului, cum este caracterizată finalitatea, ce semnificație comportă aceasta pentru atentator și ce miză are gestul.

În ultimele decenii numeroase asasinate politice au stat pe prima pagină a ziarelor lumii, cele mai multe dintre ele petrecându-se în Federația Rusă sau în străinătate, dar la ordinul Kremlinului. Aceste asasinate au devenit un exercițiu curent al structurilor de informații ruse, precum FSB, SVR și GRU. De altfel, noua clasă politică de la Moscova, alcătuită din personaje ieșite din rândurile KGB/FSB/SVR/GRU, cu biografii în uniformă, înzestrată cu puteri excepționale și profund atașată lui Vladimir Putin, el însuți fost ofițer KGB: așa-numiții siloviki.

Mulți dintre aceștia au devenit oligarhi, înlocuindu-i pe noii îmbogățiți ai epocii Elțîn. Lor le-au căzut pradă noi victime, oameni asasinați de regimul Putin în aceste decenii : jurnaliști îndrăzneți (Anna Politkovskaia, în 2006 sau Ivan Safronov, în 2007), foști ofițeri care au avut curajul de a spune lumii ce se întamplă în subteranele puterii moscovite (Aleksandr Litvinenko, în 2006), opozanți politici (Boris Nemțov, în 2015 sau Aleksei Navalnîi, în 2024), oameni de afaceri, altădată susținători ai lui Elțîn și ai lui Putin (Boris Berezovski, în 2013).

„Cum să ucizi”, un volum care merită atenția cititorilor români, nu este o carte de divertisment, ci una care ne avertizează că trecutul și prezentul conțin episoade de un tragism aproape de neînțeles, iar istoria își poate schimba cursul și prin voința unui singur om.

Kris Hollington a scris peste 20 de cărți, multe dintre ele bestseller, care abordează teme precum criminalitatea organizată, unele dintre ele fiind adaptate pentru documentare și drame TV și nominalizate pentru diverse premii.

În 2017, a câștigat People’s Book Prize pentru non-ficțiune, iar cartea sa Corrupt Bodies, scrisă împreună cu Peter Everett, a fost inclusă pe lista lungă a premiului Crime Writers’ Association pentru non-ficțiune. Ca jurnalist a scris pentru The Guardian, Newsweek, Times sau Mirror.

• Cumpără cartea de pe site-ul editurii Omnium