Live Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 73: Trump califică răspunsul Iranului la propunerea de pace americană drept „total inacceptabil” / Care sunt cerințele Teheranului?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Războiul din Orientul Mijlociu intră în ziua 73 într-un moment extrem de fragil, în care negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran par mai aproape ca oricând de un acord, dar confruntările și amenințările reciproce continuă să pună armistițiul sub presiune.

Teheranul a transmis, prin intermediul mediatorilor pakistanezi, un nou răspuns la propunerea americană de pace, însă Donald Trump a catalogat documentul drept „total inacceptabil” și a avertizat din nou că opțiunea reluării atacurilor rămâne pe masă.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Iranul cere ridicarea sancțiunilor americane, încetarea blocadei navale din Strâmtoarea Ormuz și garanții că nu vor exista noi atacuri împotriva teritoriului său.

Washingtonul insistă însă asupra limitării programului nuclear iranian și asupra unor restricții pe termen lung privind îmbogățirea uraniului. Urmărește cele mai importante evenimente pe G4Media.ro:

Ora 18:03  Lituania propune desfășurarea de trupe pentru a sprijini SUA în Strâmtoarea Ormuz

Lituania a propus luni trimiterea de trupe pentru a ajuta SUA în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Sky News.

Consiliul de apărare a statului, prezidat de președintele lituanian Gitanas Nauseda, a declarat într-o propunere adresată parlamentului că țara ar putea trimite până la 40 de soldați și personal în zonă.

Potrivit postului de radio lituanian LRT, consiliul a declarat că a aprobat desfășurarea „capacităților militare lituaniene… pentru a participa împreună cu aliații la operațiuni internaționale de securitate maritimă care asigură libera navigație” în strâmtoare.

Acest lucru are loc în timp ce Regatul Unit și Franța se pregătesc să găzduiască o reuniune a peste 40 de miniștri ai apărării pentru a discuta planurile de protejare a transportului maritim pe ruta cheie de export.

Ora 17:38 Continuarea blocării transporturilor de îngrăşăminte în strâmtoarea Ormuz riscă să declanşeze o „criză umanitară majoră”

Continuarea blocării transporturilor de îngrăşăminte în strâmtoarea Ormuz riscă să declanşeze în câteva săptămâni o „criză umanitară majoră”, a declarat luni pentru AFP şeful unui grup de lucru al ONU care vizează reluarea tranzitului acestei mărfi cruciale, transmite Agerpres.

„Avem la dispoziţie câteva săptămâni pentru a evita ceea ce va fi probabil o criză umanitară majoră. Am putea asista la o criză care va arunca încă 45 de milioane de oameni în foamete”, a declarat Jorge Moreira da Silva pentru AFP într-un interviu.

Iranul blochează deja de câteva luni strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei o treime din îngrăşămintele din lume, ca represalii pentru războiul lansat de Statele Unite şi Israel pe 28 februarie. Exporturile care tranzitează în mod normal strâmtoarea, un pasaj strategic al comerţului maritim global, sunt destinate în general Braziliei, Chinei, Indiei şi Africii.

În martie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a înfiinţat un grup de lucru condus de Jorge Moreira da Silva, director executiv al Biroului Naţiunilor Unite de asistenţă pentru proiecte (UNOPS), în vederea dezvoltării unui mecanism pentru trecerea îngrăşămintelor şi a materiilor prime conexe, cum ar fi amoniacul, sulful şi ureea.

Moreira da Silva a precizat că s-a întâlnit cu peste 100 de ţări pentru a obţine sprijin, în special din partea statelor membre ale ONU, pentru acest mecanism. Cu toate acestea, părţile implicate în conflict – Statele Unite, Iranul şi statele din Golf – nu au fost deocamdată convinse.

„Problema este că sezonul de semănat nu aşteaptă”, a notat Moreira da Silva, amintind că în ţările africane semănatul anumitor culturi se va încheia în câteva săptămâni.

Responsabilul ONU a estimat că trecerea a cinci nave încărcate cu îngrăşăminte şi materii prime aferente pe zi ar preveni o criză pentru fermieri.

„Este o chestiune de timp. Dacă nu abordăm rapid cauza principală a crizei, va trebui să gestionăm consecinţele cu ajutor umanitar”, a remarcat el.

Dacă se ajunge la un acord, mecanismul ar putea fi operaţional în termen de şapte zile, a estimat oficialul ONU. Dar chiar dacă strâmtoarea s-ar redeschide imediat, va fi nevoie de trei până la patru luni pentru o revenire la normal, a apreciat acesta.

Deşi preţurile alimentelor nu au explodat încă, Moreira da Silva a constatat o „creştere puternică” a costurilor îngrăşămintelor, despre care experţii spun că va duce inevitabil la o scădere a productivităţii agricole şi apoi la o creştere bruscă a preţurilor alimentelor.

„Nu putem amâna ceea ce este atât posibil, cât şi urgent: să se permită trecerea îngrăşămintelor prin strâmtoare şi, astfel, să fie minimizat riscul unei insecurităţi alimentare globale severe”, a insistat el.

Ora 17:13 Libanul cere SUA să facă presiuni asupra Israelului,care îşi continuă loviturile asupra teritoriului său

Liderii libanezi au cerut luni SUA să facă presiuni asupra Israelului pentru ca acesta să înceteze bombardamentul asupra mai multor regiuni ale ţării, care continuă în pofida unui armistiţiu teoretic în vigoare din 17 aprilie, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Noul bilanţ al loviturilor israeliene, actualizat luni de Ministerul libanez al Sănătăţii, se ridică la 2.869 de morţi de la începutul războiului între Hezbollahul pro-iranian şi Israel pe 2 martie, între care zeci de persoane ucise de la intrarea în vigoare a armistiţiului.

Preşedintele Joseph Aoun şi prim-ministrul Nawaf Salam l-au primit separat pe ambasadorul american Michel Issa, în pregătirea noilor discuţii prevăzute să aibă loc pe 14 şi 15 mai la Washington între Liban şi Israel.

Preşedintele Aoun a „insistat (…) asupra necesităţii de a face presiune asupra Israelului pentru a pune capăt operaţiunilor militare şi demolării complete a locuinţelor”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei.

Nawaf Salam i-a cerut la rândul său diplomatului să „facă presiune asupra Israelului pentru a pune capăt atacurilor şi încălcărilor persistente, în vederea consolidării armistiţiului”, potrivit biroului său.

Israelul şi-a intensificat la sfârşitul săptămânii loviturile şi a lansat luni un apel la evacuarea a nouă localităţi libaneze, dintre care şapte în sud şi două în estul ţării.

Agenţia naţională de informaţii (ANI) a relatat despre lovituri asupra mai multor sate din aceste regiuni.

Corespondenţi ai AFP au văzut bombardamente în mai multe localităţi din sud şi coloane de fum ridicându-se deasupra satelor vizate.

În pofida armistiţiului, forţele israeliene şi Hezbollah au cotidian schimburi de focuri, în principal în sudul Libanului, unde Israelul controlează o fâşie de circa 10 km plecând de la frontieră.

Hezbollahul pro-iranian a revendicat la rândul său luni atacuri asupra armatei israeliene pe teritoriul libanez.

Un soldat „a căzut în luptă” duminică aproape de frontiera cu Libanul, a anunţat luni armata israeliană, bilanţul pierderilor ridicându-se la 18 militari şi un angajat civil pe bază de contract de la începutul războiului.

Hezbollahul a antrenat Libanul într-un nou război cu Israelul pe 2 martie, atacând acest stat cu rachete pentru a răzbuna moartea ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Teheranului.

Israelul a răspuns cu lovituri masive şi cu o incursiune terestră în sud.

„Ne confruntăm acum cu ocuparea a 68 de localităţi libaneze din cauza acestui război care ne-a fost impus”, a declarat prim-ministrul Nawaf Salam într-un interviu pentru canalul Al-Arabiya de duminică seara.

Ora 16:37 Piața petrolului „va pierde 100 de milioane de barili pe săptămână” dacă impasul din Strâmtoarea Ormuz continuă

Piața petrolului va pierde aproximativ 100 de milioane de barili pe săptămână dacă o limitare a traficului în Strâmtoarea Ormuz continuă în ritmul actual, a avertizat directorul executiv al companiei petroliere de stat Aramco din Arabia Saudită, scrie Sky News.

„Ne așteptăm ca raționalizarea cererii să continue atâta timp cât aprovizionarea rămâne perturbată prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Arim Nasser.

„Dacă comerțul și transportul maritim normal se reiau, anticipăm o revenire foarte robustă a creșterii cererii de petrol.”

Potrivit Administrației Informațiilor Energetice din SUA, aprovizionarea globală cu petrol s-a ridicat la aproximativ 106 milioane de barili pe zi în 2025 – echivalentul a 740 de milioane de barili pe săptămână.

Nasser a avertizat, de asemenea, că, dacă perturbările transportului maritim în strâmtoare continuă încă câteva săptămâni, piața petrolului s-ar putea să nu se normalizeze până în 2027.

UPDATE 15:42 Hezbollah a publicat un videoclip în care dronă lovește o baterie „Iron Dome”

Hezbollah a publicat duminică un videoclip care prezintă imagini filmate de la bordul unei drone în timp ce aceasta lovește o baterie de rachete „Iron Dome” în nordul Israelului, potrivit CNN.

Videoclipul, filmat joi, arată drona zburând la joasă altitudine deasupra zonei rurale înainte de a se îndrepta direct spre o baterie de rachete aparținând renumitului sistem de apărare aeriană al Israelului.

Bateria este protejată de o barieră de beton, dar drona se apropie dintr-o parte neprotejată. Videoclipul se întrerupe în momentul în care drona pare să lovească bateria.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat într-un comunicat că un soldat a fost rănit grav și altul moderat în urma atacului. „Incidentul s-a încheiat fără niciun impact asupra funcționalității sistemului sau a capacităților de interceptare”, a declarat IDF.

Videoclipul prezintă, de asemenea, imagini din ziua următoare, în care o altă dronă se apropie și explodează lângă un grup de soldați. IDF a declarat vineri că mai mulți soldați au fost răniți într-un atac cu drone al Hezbollah.

De ani de zile, sistemul israelian de apărare aeriană „Iron Dome” s-a dovedit extrem de eficient în interceptarea rachetelor lansate de la altitudine mai mare de către Hamas și Hezbollah.

Sistemul este capabil, de asemenea, să intercepteze obuze de mortier. Dar pare vulnerabil la amenințările care se apropie sub radar, cum ar fi dronele explozive pe care Hezbollah le folosește din ce în ce mai des. Unele dintre dronele Hezbollah folosesc, de asemenea, cabluri de fibră optică pentru a preveni bruierea sau interferențele.

La începutul acestei luni, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că a lansat un „proiect special” pentru a face față amenințării dronelor. „Va dura ceva timp”, a recunoscut el, „dar ne ocupăm de asta.”

UPDATE 15:08 Liderul suprem iranian ar fi în viață, afirmă Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că, în opinia sa, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei este în viață, conform Sky News.

Khamenei nu a mai apărut în public de când i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, care a fost asasinat în urma unor atacuri aeriene ale SUA și Israelului la începutul războiului, ceea ce a stârnit numeroase întrebări cu privire la starea sa.

Se crede că noul lider suprem a fost grav rănit în atacul care a ucis și alți cinci membri ai familiei sale.

Agenția de știri iraniană Fars a afirmat ieri că Khamenei s-a întâlnit cu un șef militar și a dat „noi măsuri de orientare pentru continuarea operațiunilor și confruntarea fermă a adversarilor”.

„Cred că [Mojtaba Khamenei] este în viață. Este greu de spus care este starea lui. Se ascunde într-un buncăr sau într-un loc secret și cred că încearcă să-și exercite autoritatea. Nu cred că are aceeași autoritate pe care o avea tatăl său”, a precizat Netanyahu, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS.

UPDATE 14:40 Iranul afirmă că a luat măsuri pentru a face față blocadei impuse de SUA

Ministrul iranian al petrolului a recunoscut că țara sa s-a „confruntat cu provocări” din cauza blocadei impuse de SUA asupra porturilor sale, dar susține că a luat contramăsuri, informează Sky News.

Mohsen Paknejad nu a precizat în declarațiile sale pentru televiziunea de stat ce măsuri au fost luate.

„În cele 40 de zile de război, producția noastră nu a scăzut, iar procesul de export a fost favorabil”, a afirmat el.

„Firește, în zilele care au urmat blocadei [SUA], ne-am confruntat cu provocări, dar s-au luat măsuri și acest proces continuă”.

El a adăugat că „inamicul este plin de iluzii”.

Un raport recent al serviciilor de informații americane a sugerat, de asemenea, că Iranul are capacitatea de a face față blocadei, cel puțin în următoarele câteva luni.

Analiza CIA a arătat că Iranul nu va suferi presiuni economice severe din cauza blocadei porturilor sale până la sfârșitul verii și că influența Americii asupra Teheranului este limitată.

Iranul a cerut în repetate rânduri ca Washingtonul să ridice blocada ca parte a oricărui acord de pace.

UPDATE 14:02 Un soldat israelian a fost ucis în apropierea frontierei cu Libanul

Armata israeliană a anunțat că un soldat israelian a fost ucis în luptă în apropierea frontierei cu Libanul, scrie The Guardian.

Potrivit surselor militare, rezervistul Alexander Glovanyov a murit ieri într-un atac cu drone lansat de gruparea Hezbollah, susținută de Iran.

„Alexander a servit în rezervă dintr-un adevărat simț al misiunii de a proteja statul Israel și locuitorii din nord”, a declarat ministrul israelian al apărării, Israel Katz, pe rețelele de socializare.

Israelul și Hezbollah au schimbat focuri în repetate rânduri, în ciuda unui armistițiu anunțat la jumătatea lunii aprilie, care a fost ulterior prelungit până la jumătatea lunii mai.

UPDATE 13:29 China afirmă că sancțiunile SUA împotriva firmelor suspectate de legături cu Iranul sunt ilegale și unilaterale

Beijingul a declarat că sancțiunile SUA împotriva a trei companii cu sediul în China, suspectate de legături cu Iranul, sunt ilegale și unilaterale, potrivit Sky News.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii, inclusiv din China și Hong Kong, despre care susține că ar sprijini eforturile militare ale Iranului.

Sancțiunile au fost impuse cu câteva zile înainte de vizita lui Donald Trump la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping.

China a ripostat la sancțiuni, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, declarând că „am cerut întotdeauna întreprinderilor chineze să își desfășoare activitatea în conformitate cu legile și reglementările și vom apăra cu fermitate drepturile și interesele legitime ale întreprinderilor chineze.”

„Prioritatea urgentă este să prevenim cu orice preț o recidivă a luptelor, mai degrabă decât să folosim războiul pentru a asocia în mod răuvoitor și a denigra alte țări”, a adăugat el.

UPDATE 12:33 noi atacuri israeliene mortale asupra Libanului, în ciuda armistițiului

Două persoane au fost ucise și alte cinci rănite în urma unui atac aerian israelian asupra orașului Abba, din sudul Libanului, în această dimineață, potrivit agenției naționale de știri a Libanului (NNA), care a raportat astăzi multiple atacuri israeliene pe teritoriul țării, potrivit The Guardian.

NNA a mai raportat că avioanele de război israeliene au lansat o serie de atacuri aeriene în această dimineață asupra orașelor Yahmar al-Shaqif și Kfar Tebnit, precum și bombardamente asupra orașelor Yahmar Arnoun, Nabatieh al-Fawqa și Mayfadoun.

În ciuda acordului de încetare a focului negociat de SUA, Israelul și Hezbollah și-au continuat atacurile, acuzându-se reciproc de încălcări.

Israelul a fost acuzat de numeroase încălcări ale acordului de încetare a focului, atacurile ucigând civili și continuând demolarea locuințelor, în ciuda afirmațiilor armatei că vizează doar obiective ale Hezbollah.

Hezbollah, gruparea libaneză susținută de Iran, ar fi declarat mai devreme că luptătorii săi au atacat o poziție militară israeliană în satul Taybeh, de-a lungul frontierei dintre Israel și Liban, forțând trupele israeliene să se retragă.

UPDATE 11:39 Coreea de Sud condamnă atacul asupra unei nave cargo și promite să riposteze

Coreea de Sud a promis că va riposta la atacul asupra unui cargou operat de o companie coreeană în Strâmtoarea Ormuz.

Președinția („Casa Albastră”) a declarat că condamnă cu fermitate atacul produs la începutul acestei luni, relatează Sky News.

Aceasta a precizat că intenționează să riposteze imediat ce se va confirma sursa atacului.

Un înalt oficial al Casei Albastre a declarat că experții au efectuat o verificare criminalistică inițială a navei în urma atacului, care a provocat un incendiu în sala motoarelor navei.

Ministerul de Externe al Coreei de Sud a afirmat ieri că pupa navei de marfă Namu, operată de firma sud-coreeană HMM, a fost lovită de două obiecte neidentificate pe 4 mai, în timp ce se afla blocată în strâmtoare.

UPDATE 11:18 WSJ: Ce propuneri iraniene îl deranjează pe Trump?

În centrul negocierilor se află programul nuclear iranian și tensiunile din jurul controlului asupra rutelor energetice din Golf.

Potrivit surselor citate de Wall Street Journal (WSJ), Teheranul a propus o deschidere graduală a Strâmtorii Ormuz, în paralel cu ridicarea blocadei navale americane, ca parte a unui posibil acord de dezescaladare.

Iranul ar fi acceptat, de asemenea, să nu își demonteze complet infrastructura nucleară, propunând în schimb un moratoriu limitat asupra îmbogățirii uraniului, semnificativ mai scurt decât cererea Washingtonului, care insistă pe o suspendare de aproximativ 20 de ani.

În plus, Teheranul ar fi dispus să transfere stocurile de uraniu îmbogățit către o țară terță, cu posibilitatea returnării acestora în cazul eșecului negocierilor.

Propunerea include și solicitarea unei încetări imediate a ostilităților, precum și stabilirea unui calendar de 30 de zile pentru un acord privind dosarul nuclear.

Agenția iraniană Tasnim News Agency a relatat că Iranul solicită în paralel ridicarea sancțiunilor americane, inclusiv a celor impuse de Trezoreria SUA asupra exporturilor de petrol, și recunoașterea unui rol de control al Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.

Administrația americană a respins însă ferm aceste condiții. Donald Trump ar fi catalogat propunerea drept „total inacceptabilă”, reiterând că orice acord trebuie să includă angajamente clare și verificabile privind programul nuclear iranian înainte de ridicarea sancțiunilor.

Pe fondul tensiunilor regionale, WSJ mai notează că armata israeliană ar fi stabilit un avanpost clandestin în deșertul irakian, utilizat pentru susținerea campaniei aeriene, iar în regiune au fost raportate mai multe incidente cu drone în spațiul aerian al unor state din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar.

În plan diplomatic, Statele Unite pregătesc facilitarea unei noi runde de discuții între Israel și Liban în cursul săptămânii viitoare.

UPDATE 10:57 Iranul susține că propunerile sale „nu sunt excesive”, iar SUA au „pretenții nerezonabile”

Iranul a declarat că propunerea sa de acord de pace adresată SUA nu era „excesivă” și că Washingtonul continuă să formuleze „pretenții nerezonabile”, notează The Guardian.

Teheranul a respins ieri propunerea lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, afirmând că aceasta ar „însemna o supunere” față de președintele american.

Trump a calificat răspunsul Iranului ca fiind „TOTAL INACCEPTABIL” într-o postare pe Truth Social.

Într-o conferință de presă de astăzi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul urmărește doar să-și asigure drepturile și a prezentat SUA sugestii „generoase și responsabile”.

Potrivit presei iraniene, cererile Teheranului includ despăgubiri pentru pagubele de război, încetarea blocadei navale a SUA în Strâmtoarea Ormuz fără alte atacuri și ridicarea sancțiunilor.

„Cererile noastre sunt legitime: solicităm încetarea războiului, ridicarea blocadei și a pirateriei [SUA] și eliberarea activelor iraniene care au fost înghețate pe nedrept în bănci din cauza presiunii SUA.

Trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz și asigurarea securității în regiune și în Liban au fost alte cereri ale Iranului, care sunt considerate o ofertă generoasă și responsabilă pentru securitatea regională”, a adăugat el.

UPDATE 10:12 Trei petroliere care transportau șase milioane de barili de petrol au ieșit din Strâmtoarea Ormuz

Două petroliere care transportau patru milioane de barili din Irak au traversat ieri Strâmtoarea Ormuz cu dispozitivele de urmărire oprite, conform unor date recent, citate de Sky News.

Agios Fanourios I se îndreaptă spre Vietnam, după ce nu a reușit să tranziteze strâmtoarea în cel puțin două încercări anterioare de când a încărcat țiței Basrah Medium pe 17 aprilie.

Navele își opresc dispozitivele de urmărire pentru a evita atacurile iraniene, dar agenția de știri semi-oficială iraniană Tasnim a precizat că nava a folosit ruta desemnată prin această cale navigabilă.

Separat, Kiara M a părăsit, de asemenea, Golful cu transponderul oprit, potrivit datelor Kpler.

Datele, publicate luni, au arătat că un al treilea petrolier care transporta încă două milioane de barili a părăsit strâmtoarea miercuri.

VLCC Basrah Energy transporta țiței de la terminalul Zirku al Abu Dhabi National Oil Co (ADNOC).

UPDATE 09:41 Reacția burselor europene după ce Trump a criticat dur răspunsul dat de Iran

Bursele europene încep săptămâna ezitant, după ce Donald Trump a respins contrapropunerea Iranului privind negocierile de pace, calificând-o drept „total inacceptabilă”, scrie CNBC.

Piețele europene încep noua săptămână într-o notă fragilă. Impasul negocierilor dintre SUA și Iran domină sentimentul investitorilor luni dimineață.

Potrivit datelor IG, FTSE din Marea Britanie este estimat să deschidă în creștere cu 0,15%. DAX din Germania și CAC 40 din Franța vor rămâne neschimbate. FTSE MIB din Italia va scădea cu 0,13%.

UPDATE 09:21 Iranul execută un bărbat acuzat de spionaj pentru SUA și Israel

Iranul a executat un bărbat pe care îl acuză de spionaj pentru SUA și Israel, potrivit serviciului de știri Mizan al justiției iraniene.

Erfan Shakourzadeh, în vârstă de 29 de ani, a fost arestat în 2025. Absolventul de inginerie aerospațială a fost forțat să mărturisească, potrivit grupului pentru drepturile omului Iran Human Rights Society, citat de Sky News.

Iranul l-a condamnat pentru spionaj, afirmând că a lucrat la o organizație științifică implicată în activități legate de sateliți și că a împărtășit informații științifice clasificate serviciilor de informații străine.

UPDATE 09:13 Netanyahu consideră că Israelul ar trebui să renunțe treptat la sprijinul SUA

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a abordat o serie de probleme regionale duminică, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” a postului CBS, citat de CNN.

Iată cele mai importante declarații:

• Sprijinul SUA: Netanyahu a declarat că dorește să reducă sprijinul militar al SUA de la 3,8 miliarde de dolari pe an la zero. „Cred că a sosit momentul să ne dezobișnuim de sprijinul militar rămas… în următorul deceniu”.
• Despre rolul rețelelor sociale: Netanyahu a spus că a observat o scădere a sprijinului pentru Israel în SUA, care, potrivit lui, „se corelează aproape 100% cu creșterea exponențială a rețelelor sociale”. El a declarat pentru CBS că „avem mai multe țări care, practic, au manipulat rețelele sociale. Și o fac într-un mod inteligent. Iar asta este ceva care ne-a afectat grav”.
• Despre calendarul războiului: Netanyahu a spus că „mai sunt lucruri de făcut” în Iran și a afirmat că președintele SUA, Donald Trump, a fost de acord cu el în privința importanței eliminării stocului de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. El a spus că Iranul nu a renunțat la uraniul îmbogățit și nu și-a demontat instalațiile nucleare, nici nu a încetat să-și susțină reprezentanții regionali și nici nu a acceptat vreo limită a programului său de rachete balistice.
• Despre programul nuclear al Iranului: Când a fost presat cu privire la modul de gestionare a uraniului puternic îmbogățit, care rămâne un obiectiv cheie al negocierilor, Netanyahu a spus că acesta poate fi eliminat fizic din Iran. „Nu voi vorbi despre mijloace militare, dar ceea ce mi-a spus președintele Trump – «Vreau să intru acolo» – și cred că se poate face fizic”, a spus el. „Asta nu e problema. Dacă ai un acord, intri și îl scoți. De ce nu? Asta e cea mai bună cale.”
• Despre rolul Chinei în război: „China a oferit un anumit sprijin și componente specifice pentru fabricarea rachetelor. Dar nu pot spune mai mult de atât”, a spus el. CNN a scris anterior că serviciile de informații americane indică faptul că China se pregătește să livreze noi sisteme de apărare aeriană către Iran. China a negat relatările conform cărora ar ajuta la reînarmarea armatei iraniene.
• Despre Liban: Netanyahu a spus că încetarea focului cu Iranul ar trebui să fie separată de armistițiul dintre Israel și Hezbollah din sudul Libanului, deși Iranul nu ar fi de acord. Încetarea focului în Liban a fost un punct cheie de blocaj în negocierile de pace ale SUA cu Iranul.

UPDATE 09:07 Hegseth neagă că stocurile de muniție ale Americii sunt „epuizate”

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, l-a criticat pe senatorul democrat Mark Kelly, un căpitan de marină în rezervă, pentru afirmațiile sale că stocurile de muniție ale Americii ar fi „epuizate”.

„«Căpitanul» Mark Kelly lovește din nou”, a scris Hegseth pe X.

„Acum trăncănește la televizor (în mod fals și prostesc) despre un briefing *CLASIFICAT* al Pentagonului pe care l-a primit”.

Kelly a criticat în mod constant lipsa unui plan a administrației Trump atunci când a lansat primele atacuri împotriva Iranului, începând cu 28 februarie până pe 8 aprilie, notează Sky News.

Administrația l-a dat în judecată pe Kelly la începutul acestei săptămâni, în încercarea de a-l pedepsi pentru că a îndemnat membrii armatei să refuze ordinele ilegale.

Kelly a făcut aceste remarci într-un videoclip din noiembrie 2025, referitor la desfășurarea Gărzii Naționale în orașe de către administrația Trump și la autorizarea atacurilor letale asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri din America Latină.

Însă completul de trei judecători al Curții de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Districtului Columbia a criticat eforturile guvernului de a-l sancționa pe Kelly.

Kelly a dat în judecată Pentagonul în ianuarie, după ce administrația a decis să-l retrogradeze și să-i reducă pensia, avocații săi susținând că această încercare era contrară Primului Amendament al Constituției SUA.

UPDATE 09:03 Reacția președintelui Trump la răspunsul Teheranului „nu are nicio importanță” – presa iraniană

Faptul că președintelui Donald Trump nu îi place propunerea de pace a Iranului „nu are nicio importanță”, a declarat o sursă pentru agenția de știri semi-oficială iraniană Tasnim.

Sursa spune că faptul că președintele Trump nu este mulțumit de răspuns este „în mod natural mai bine”.

O sursă bine informată: Tocmai am văzut reacția «așa-zisului președinte al Statelor Unite» la răspunsul Iranului. Nu are nicio importanță; nimeni din Iran nu elaborează planuri pentru a-l mulțumi pe Trump. Echipa de negociatori trebuie să elaboreze planuri numai pentru drepturile națiunii iraniene, iar atunci când Trump nu este mulțumit de acestea, este, în mod firesc, mai bine.

În general, lui Trump nu-i place realitatea; din acest motiv, este înfrânt constant de Iran”, a relatat agenția.

În plus, președintele Donald Trump a acuzat Iranul că „se joacă” cu SUA și cu restul lumii.

„Iranul se joacă cu Statele Unite și cu restul lumii de 47 de ani (AMÂNARE, AMÂNARE, AMÂNARE!)…”, a scrie el, într-o postare pe platforma sa Truth Social.

În restul postării, el a criticat acordul nuclear încheiat în 2015 între președintele Barack Obama și Iran, care a inclus, de asemenea, Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China.

UPDATE 08:59 Iranul respinge planul SUA

Iranul a respins planul SUA, relatează în prezent mass-media iraniană, citată de Sky News. Planul „ar fi însemnat supunerea Teheranului la cererile excesive ale lui Trump”, relatează postul de televiziune de stat Press TV.

„Planul Iranului subliniază necesitatea ca SUA să plătească reparații de război și afirmă suveranitatea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. Iranul a subliniat necesitatea încetării sancțiunilor și a eliberării activelor și proprietăților confiscate ale țării.”

Postul de televiziune IRIB a precizat că răspunsul Iranului la planul SUA includea:

• Necesitatea ca SUA să plătească despăgubiri de război Iranului
• Recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz
• Încetarea sancțiunilor SUA
• Eliberarea activelor Iranului blocate de SUA

De asemenea, textul propus de Iran pentru negocierile cu SUA subliniază necesitatea încetării războiului pe toate fronturile, relatează agenția de știri semi-oficială iraniană Tasnim.

Pe lângă încetarea imediată a războiului, propunerea Iranului solicită garanții împotriva oricărui nou atac asupra Iranului.

UPDATE 08:56 Rute comerciale, dezacorduri în Golf, relații transatlantice – cum a schimbat lumea războiul lui Trump împotriva Iranului

Analiză IL CORRIERE DELLA SERA (Italia), via Rador: „Furia epică” a lui Donald Trump nu a dus la o schimbare de regim în Iran, însă a perturbat echilibrele strategice și economice. Niciun sector nu a supraviețuit nevătămat acestei furtuni.

Modul în care Trump a inițiat și apoi a condus războiul a amplificat tensiunile dintre cele două maluri ale Atlanticului.

Țările europene se plâng că nu au fost consultate. Președintele american a răspuns amenințând că va retrage mii de soldați din Germania, Italia și Spania. Este aceasta o ruptură care poate fi reparată?

Se va vedea la următorul summit NATO, pe 7 și 8 iulie, din Turcia. Există însă un amplu consens că acest conflict a accelerat planul de a acorda Europei, înțeleasă într-un sens mai larg decât UE, un rol politic mai autonom. Principalii susținători ai acestui proces sunt Regatul Unit, Franța și Germania. Citește integral aici.

UPDATE 08:54 Washington Post: Războiul cu Iranul amenință visul unei economii post-petrol în Golf

Analiză WASHINGTON POST , via Rador: Războiul din Iran a devenit un test major pentru viitorul economic pe termen lung al monarhiilor bogate din Golf, care și-au construit reputația ca centre financiare globale și, tot mai mult, ca destinații turistice și hub-uri tehnologice.

Chiar dacă Statele Unite și Iranul vor reuși curând să ajungă la un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, economiștii avertizează că războiul va avea efecte profunde asupra planurilor regiunii.

„Narațiunea oficială în aceste țări este că această criză economică va fi precum pandemia de Covid și că revenirea va fi rapidă”, a declarat Frederic Schneider, cercetător senior la Middle East Council on Global Affairs. „Dar există rupturi structurale care nu pot fi reparate ușor. Atât sectoarele petroliere, cât și cele non-petroliere sunt afectate în egală măsură și se confruntă cu daune potențial pe termen lung”. Citește integral aici.

UPDATE 08:51 Bombe în coșurile de fum: Cum au neutralizat avioanele Super Hornet petrolierele iraniene

Un avion de luptă american a dezactivat vineri două petroliere sub pavilion iranian, lansând muniții de precizie în coșurile lor de fum, a anunțat armata SUA, demonstrând acuratetea armelor folosite.

Această tactică nouă, confirmată de înregistrările video CENTCOM și de analiști, face parte dintr-o strategie mai largă de presiune economică și militară condusă de Administrația Trump, care a dus deja la redirecționarea a zeci de nave comerciale și la schimburi directe de focuri între forțele americane și iraniene în zona Strâmtorii Ormuz. Citește integral aici.

UPDATE 08:49 Iranul amenință cu un „răspuns decisiv și imediat” dacă Franța și Marea Britanie trimit forțe în Strâmtoarea Ormuz

Kazem Gharibabadi a avertizat duminică că armata iraniană va răspunde „decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări de forțe franceze și britanice în Strâmtoarea Ormuz, după anunțurile făcute de Franţa și Regatul Unit privind trimiterea unor nave militare în regiune, scrie AFP.

„Le amintim că, în timp de război, ca și în timp de pace, doar Republica Islamică Iran poate asigura securitatea în această strâmtoare și că ea nu va autoriza nicio țară să se amestece în acest domeniu”, a transmis oficialul iranian pe platforma X.

Declarația vine în contextul în care Londra și Parisul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, după un eventual acord de pace între Statele Unite ale Americii și Iran.

Aflat într-o vizită oficială în Kenya, Emmanuel Macron a declarat că Franța „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară navală în Strâmtoarea Ormuz, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”. Citește integral aici.

UPDATE 08:47 Netanyahu: Războiul cu Iranul „nu s-a terminat” / Premierul israelian spune că uraniul îmbogățit trebuie „scos din Iran”

Războiul în Iran „nu s-a terminat”, căci mai trebuie încă „retrase din Iran” stocurile de uraniu îmbogăţit, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru canalul de televiziune american CBS, potrivit AFP.

Războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri, dar nu s-a terminat, pentru că rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogăţit – care trebuie retrase din Iran”, a spus el, adăugând că rămân de asemenea „instalaţii de îmbogăţire de destructurat”.

Întrebat dacă ştie cum se poate „extrage” uraniul din Iran, Netanyahu a declarat: „O să mergem acolo şi o să-l luăm”.

„Este ceea ce preşedintele Trump mi-a spus: «Vreau să mergem acolo». Şi cred că este posibil fizic. Nu asta este problema. Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie”, a adăugat el. Citește integral aici.

UPDATE 08:43 Trump: Teheranul este „învins militar”, iar SUA mai au nevoie de „două săptămâni” pentru a lovi toate țintele din Iran

UA au nevoie doar de încă „două săptămâni suplimentar” pentru a-şi atinge toate ţintele în Iran, a asigurat preşedintele american Donald Trump într-un interviu înregistrat anterior săptămâna aceasta şi difuzat duminică, relatează AFP.

Întrebat de jurnalista independentă Sharyl Attkisson, preşedintele a spus că iranienii „sunt învinşi pe plan militar” şi a profitat de aceasta pentru a-i critica încă o dată pe aliaţii săi din NATO, calificând Alianţa Nord-Atlantică drept „tigru de hârtie”.

„Ei sunt învinşi pe plan militar, poate că nu-şi dau seama, dar cred că ei o ştiu”, a asigurat Donald Trump, adăugând: „Asta nu înseamnă că ei şi-au spus ultimul cuvânt”. Citește integral aici.

UPDATE 08:38 Premierul Qatarului avertizează Iranul că folosirea Strâmtorii Ormuz ca presiune va agrava criza

Premierul qatarez i-a transmis duminica aceasta ministrului de externe iranian, Abbas Araghchi, în cursul unei convorbiri telefonice, că instrumentalizarea Strâmtorii Ormuz nu va face decât să „agraveze criza”, relatează AFP.

Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani a apreciat că „închiderea sau utilizarea Strâmtorii Ormuz ca mijloc de presiune nu va face decât să agraveze criza” în Orientul Mijlociu, se arată într-un comunicat făcut public de Ministerul qatarez de Externe.

În această convorbire cu Araghchi, premierul Qatarului a subliniat de asemenea că conceptul de navigaţie liberă nu poate constitui obiectul unui „compromis”, după ce Doha a informat despre un atac cu drone asupra unei nave comerciale în apele sale teritoriale. Citește integral aici.

UPDATE 08:33 Armistițiul continuă să fie zguduit de incidente militare. În ultimele ore au fost raportate noi incursiuni cu drone și tensiuni în Golf, inclusiv în apropierea Emiratelor Arabe Unite, Kuweitului și Qatarului, iar confruntările sporadice din jurul Strâmtorii Ormuz alimentează temerile privind o nouă escaladare regională.

Iranul avertizează că orice nouă intervenție militară occidentală în zonă va primi un „răspuns decisiv”, în timp ce Marea Britanie și Franța continuă pregătirile pentru o posibilă misiune navală menită să securizeze traficul comercial prin Golf.

Pe fondul negocierilor tensionate, piețele internaționale urmăresc cu atenție evoluțiile diplomatice și militare din regiune. Orice semnal privind un posibil acord între Washington și Teheran a dus în ultimele zile la scăderea prețului petrolului, însă noile incidente din Ormuz și amenințările reciproce dintre cele două tabere mențin riscul unei noi crize energetice globale.

Citește și: Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 70 | Rubio: SUA așteaptă astăzi un răspuns din partea Iranului / Trump spune că armistițiul rămâne în vigoare, în ciuda schimbului de focuri / Un avion american a tras asupra a două petroliere care se îndreptau spre Iran