Raportul Centrului Român de Politici Europene: Cum a fost folosit conflictul Israel-Hamas pentru a alimenta teorii ale conspirației și a justifica narațiunile pro-Kremlin despre războiul din Ucraina / Polarizare masivă în perioada alegerilor prezidențiale

Narațiuni false și dezinformări legate de conflictul Israel-Hamas au fost folosite pentru a testa reziliența României în fața dezinformării, alimentând teorii conspiraționiste – noi sau latente, promovând antisemitismul și polarizarea opiniei publice, arată raportul de monitorizare al think tankului Centrul Român de Politici Europene pe tema Dezinformarea privind conflctul Israel-Hamas – Raportul pentru România (octombrie 2023-octombrie 2024).

 Odată cu izbucnirea războiului dintre Israel și Gaza, în octombrie 2023, rețelele sociale au devenit un teren fertil pentru răspândirea știrilor înșelătoare, a imaginilor manipulate și a narațiunilor distorsionate.

Diferiți actori – interni sau externi – acționând fie tacit, fie în coordonare, au exploatat conflictul pentru a-și duce mai departe războaiele proxy la scară globală. Platformele de social media, nepregătite pentru valul fără precedent de dezinformare ce a urmat atacului Hamas asupra Israelului, au permis ca narațiunile false să se răspândească necontrolat.

Drept urmare, publicul larg, utilizatori de media/social media  au fost expuși unor niveluri fără precedent de conținut distorsionat.

 Vulnerabilitatea la influențele externe în regiunea Mării Negre este ridicată, în special în contextul propagandei Kremlinului și al narativelor legate de războiul din Ucraina. La acestea se adaugă și discursuri publice și amplificări ale extremiștilor și promotorilor suveranismului care alimentează diviziunea socială și teorii ale conspirației, prin discursuri anti-semite, anti-sistem.

Suprapunerea dintre conflictul Israel-Hamas și războiul din Ucraina a generat un teren propice pentru manipulare informațională, exploatând slăbiciunile existente pentru a amplifica diviziunile sociale și pentru a submina încrederea în instituțiile și solidaritatea internațională.

Țările din regiunea Mării Negre – România, Bulgaria, Republica Moldova, Georgia și Ucraina – sunt printre cele mai expuse acestor campanii, din cauza proximității geografice față de Ucraina și a istoricului lor de influență autoritară.

Identificaea și contracararea dezinformării legate de război nu este doar o nevoie regională urgentă, ci este esențială în protejarea valorilor democratice și a rezistenței publicului în fața unor valuri fără precedent ale dezinformării.

 

• Peste 54.000 de articole despre conflictul Israel-Hamas au fost publicate în presa online românească (octombrie 2023 – toamna 2024);
• Un număr redus: 135 de articole (0,2%) au contracarat activ știrile false sau dezinformarea;
• Între 30% și 50% din conținutul care amplifică teoriile conspirației a provenit din bloguri și comentarii online;
• Vârful dezinformării a fost atins în noiembrie-decembrie 2024, în timpul perioadei de alegeri prezidențiale anulate în România.

Analiza realizată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) arată modul în care dezinformarea legată de conflictul Israel-Hamas se intersectează cu campaniile de influență informațională care vizează regiunea Mării Negre, în special războiul din. Ucraina.

Aceste campanii se bazează pe un arsenal dezinformativ dezvoltat în timpul unor evenimente anterioare, precum războiul din Ucraina, criza refugiaților din 2015, referendumul pentru Brexit și pandemia de COVID-19.

Cazuri notabile de narațiuni care au fost țintă ale dezinformării:

 Dezinformare geopolitică și anti-Occidentală

„Armele din Ucraina au ajuns la Hamas” Un narativ pro-Kremlin care urmărește să discrediteze sprijinul militar occidental pentru Ucraina și să alimenteze scepticismul față de NATO.

„Israelul a orchestrat atacul Hamas pentru a justifica războiul din Gaza”- O teorie a conspirației care alimentează neîncrederea față de Israel și promovează narațiuni antisemite.

„Conflictul face parte dintr-o agendă NATO-SUA pentru reconfigurarea Orientului Mijlociu” – un narativ care prezintă sprijinul occidental pentru Israel ca parte a unui plan geopolitic ascuns.

Dezinformare asupra evenimentelor din teren

„Filmări false ale războiului” (așa-numita „Pallywood” narrative) -afirmații pirivit cărora palestinienii falsifică suferința prin videoclipuri regizate.

„Bombardareaa unei biserici ortodoxe din Gaza” – Un caz de dezinformare virală, infirmat de clerici locali, dar utilizat pentru a demoniza Israelul.

Dezinformare religioasă și culturală

„România se pregătește să primească milioane de refugiați israelieni”- o narațiune menită să alimenteze sentimente anti-imigrație și teorii antisemite.

„Evreii khazari controlează lumea” – o conspirație antisemită veche, reactivată în contextul războiului.

Impactul narațiunilor ce țin de dezinformarea pe marginea comflictul Israel-Hamas a fost suprins într-un sondaj național, publicat de G4Media și care arată:

 

• Polarizare socială crescută – 51% dintre români susțin Israelul, 26% Palestina, iar 20% rămân indeciși.
• Rezistență redusă în depistarea dezinformării – 30% dintre respondenți au crezut că Hamas a folosit arme din Ucraina.
• O încredere bună dar încă limitată în media – 37% dintre români au încredere în știrile despre conflict.
• Convergența cu războiul din Ucraina – Narațiunile despre conflict au fost folosite pentru a reduce sprijinul public față de Kiev.

Acest raport este parte a proiectului „Investigarea Impactului Dezinformării Direcționate asupra Războiului Israel-Hamas în Regiunea Mării Negre”, dezvoltat în cadrul inițiativei Disinfo4BlackSea alături de G4Media, think tank-urile CRPE România și CSD Bulgaria și platforma de factcheking Veridica și sprijiit de European Media and Information Fund (EMIF).

————

Material publicat în cadrul proiectului „Investigarea impactului dezinformării care vizează războiul Israel-Hamas în regiunea Mării Negre”, finanțat de Fondul European pentru Media și Informație (EMIF).

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informație (EMIF) revine autorului și nu reflectă în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, Fundația Calouste Gulbenkian și Institutul Universitar European.

The sole responsibility for any content supported by the European Media and Information Fund lies with the author(s) and it may not necessarily reflect the positions of the EMIF and the Fund Partners, the Calouste Gulbenkian Foundation and the European University Institute.