Raport: UE este îngrijorată de faptul că odată cu pandemia, a crescut şi antisemitismul

Pandemia a avut un impact profund asupra comunităților evreiești din întreaga Europă, alimentand antisemitismul deja existent, un fenomen care continuă să fie urmărit cu mare îngrijorare de către Uniune, fără existenţa unei baze de date capabilă să ofere o imagine actualizată și omogenă a ceea ce se întâmplă cu exactitate, transmite ANSA, citată de Rador.

Acestea sunt concluziile ultimului raport privind antisemitismul în UE, realizat de Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA), potrivit căreia, în ultima perioadă au apărut noi mituri antisemite și teorii ale conspirației, în special pe web, care dau vina pe evrei pentru răspândirea virusului SARS- COV2.

Deși este posibil ca lockdown-urile să fi dus la o izolare fiziologică a episoadelor antisemite în spațiile publice, proliferarea conspirațiilor antisemite online – subliniază raportul Agenției – arată că numărul de incidente înregistrate nu poate reprezenta un indicator al situației. De fapt, sondajele efectuate arată că atacurile împotriva evreilor sunt mult subestimate și că ura de pe web, inclusiv antisemitismul, a prins rădăcini adânci în societățile europene.

Documentul a colectat date oficiale și neoficiale despre episoadele antisemite depistate în diferite state ale Uniunii. Printre acestea se numără Germania, care în 2020 a înregistrat cel mai mare număr de crime politice din Europa (2.351), cu un motiv antisemit. Cifra, conform raportului, este cea mai mare înregistrată în perioada 2010-2020.

Agenţia europeană avertizează că un număr mai mare de cazuri decât în ​​alte state poate însemna însă că Germania are un sistem mai eficient de depistare a cazurilor antisemite şi nu neapărat că este țara cea mai afectată de acest flagel.

Același lucru este valabil și pentru Italia, care cu 101 episoade identificate de Observatorul de securitate împotriva actelor de discriminare (OSCAD) în baza investigațiilor efectuate de Poliția de Stat sau de Carabinieri, ocupă locul patru după Germania, Țările de Jos (517) și Franța ( 339). Dintre cazurile semnalate de SCAD, 86 se încadrează la infracțiunea de incitare la violență.

În unele țări precum Grecia și Ungaria (date neoficiale) pare că dimpotrivă, numărul incidentelor antisemite ar fi scăzut, însă problema, aşa cum notează Agenția, rămâne aceeași în toată Europa: majoritatea cazurilor nefiind încă raportate.

Nu numai că victimele și martorii ar trebui încurajați să raporteze incidente antisemite, dar autoritățile ar trebui să aibă sisteme care să permită înregistrarea și compararea unor astfel de incidente. Actorii politici atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, concluzionează FRA trebuie să împărtășească acest angajament pentru ca antisemitismul să fie contracarat în mod eficient.

Sursa: ANSA/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel