Raport „Starea democrației 2025”: Democrația din România, în criză profundă. Presiuni și amenințări asupra jurnaliștilor și activiștilor de mediu. Cazurile Pădurea Băneasa, Parcul IOR și Ciulnița – Document

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Democrația din România traversează o perioadă de degradare accentuată, aflată într-o criză profundă, iar presiunile asupra jurnaliștilor, activiștilor și cetățenilor care documentează cazuri de mediu devin tot mai vizibile, potrivit raportului „Starea democrației în 2025”, realizat de organizațiile din Coaliția „ONG-uri pentru cetățean”. Autorii principali sunt Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Centrul pentru Inovare Publică și ActiveWatch, cu contribuții din partea APTI, Expert Forum și Greenpeace România.

Raportul indică anularea alegerilor prezidențiale din 2024 drept un moment relevant pentru funcționarea instituțiilor. Documentul menționează probleme legate de transparența decizională, accesul la informații, funcționarea justiției și presiunile asupra societății civile.

„Problema noastră este că avem o democrație mediocră și ne dorim să o facem mai bună. Dacă rămânem mediocri, nu ne place, și avem riscul să ducem democrația de la mediocră către proastă sau către nedemocrație”, a declarat Ovidiu Voicu la prezentarea raportului. Acesta a spus că evoluția este „pe o traiectorie periculoasă”, chiar dacă schimbările sunt lente.

În capitolul despre justiție, raportul descrie anul 2025 ca fiind „anul rezistenței la reformă”. Ovidiu Voicu a făcut referire nu doar la reforma pensiilor, ci la lipsa unor măsuri care să crească transparența și înțelegerea modului de funcționare a sistemului.

„Am ajuns iar în stradă, în anul 2025, să ne apărăm justiția, deși pare că acum este capturată mai mult din interior decât din exterior”, a spus acesta.

Raportul include și un capitol despre drepturi digitale. Autorii arată că autoritățile încearcă să răspundă unor probleme precum dezinformarea prin măsuri considerate disproporționate sau ineficiente.

În zona de mediu, documentul descrie un conflict permanent între interesele economice și dreptul comunităților la un mediu sănătos. Este vorba despre o tensiune constantă între interese private – unele legitime, altele mai puțin – și dreptul oamenilor de a trăi în comunități curate și sănătoase. Valentin Sălăgeanu, de la Greenpeace România, a afirmat că modul de abordare nu s-a schimbat în ultimii ani.

„Mentalitățile nu s-au reformat odată cu timpul. Am rămas într-o mentalitate vetustă”, a declarat acesta.

Sălăgeanu a vorbit despre problemele persistente din sectorul forestier, inclusiv tăierile ilegale și lipsa reformelor reale. El a precizat că sistemul funcționează încă după practici învechite: marcarea arborilor se face „cu ciocanul”, o metodă devenită vulnerabilă la fraudă, iar evaluarea masei lemnoase se bazează pe tabele de cubaj din anii ’70, ceea ce contribuie la subevaluarea volumului de lemn exploatat și la perpetuarea unor pierderi semnificative.

În plus, el spune că reformele din Codul silvic avansează greu, în ciuda unor prevederi importante care au intrat în vigoare în 2025, precum accesul liber în pădure sau reglementarea centurilor verzi, care însă nu sunt încă suficient implementate.

Raportul menționează și cazuri în care activiști sau cetățeni au fost acționați în instanță sau supuși presiunilor după ce au documentat probleme de mediu. Silvia Boeriu, de la CeRe, a spus că în ultimii ani s-au înmulțit situațiile în care spațiile verzi au fost afectate.

„Titlul acesta – Protecția mediului: între interesele private și interesele comunităților – spune tot. În ultimii ani, tot mai multe spații au fost agresate. Avem cazuri celebre, în sens negativ, precum Pădurea Băneasa și drumul forestier, cu toate încrengăturile care pornesc de la o autoritate care ajunge să se afle în conflict, în instanță, cu o altă autoritate responsabilă de administrarea pădurii și de protejarea dreptului nostru de a trăi într-un mediu sănătos”, a spus ea, făcând referire la nesupunerea Romsilva față de Ministerul Mediului.

Boeriu a menționat, de asemenea, Parcul IOR și situații din zona Ciulnița.

Asociația Aer Muntenia, din zona Ciulnița–Slobozia, a reclamat poluarea aerului cu resturi animaliere produsă de o companie din zonă. Dorina Milea, una dintre vocile active ale grupului civic, a relatat că membrii asociației au fost hărțuiți în instanță după ce au documentat cazul, fiindu-le cerute despăgubiri de 20 de milioane de euro.

„Această societate ne-a cerut despăgubiri de 20 de milioane de euro nouă, persoane fizice, pentru că ne-am fi constituit într-un grup infracțional organizat”, a declarat aceasta.

Ea a spus că instituțiile nu oferă sprijin celor care semnalează probleme.

Cristina Vanea, din grupul Floreasca Civică, a descris o situație similară în București.

„În cererea de chemare în judecată scrie că am șicanat instituțiile publice prin petiții și proteste. Acestea sunt drepturile noastre constituționale”, a spus ea.

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Elena Tudose, a declarat că administrația publică funcționează încă într-un model bazat pe exploatare. „Transparența este cel mai bun vaccin”, a spus aceasta.

Referindu-se la Pădurea Băneasa, formată din corpuri de pădure aflate în Sectorul 1 și în comunele Tunari și Voluntari din Ilfov, Tudose a descris situația drept un exemplu de gestionare defectuoasă.

„Ce s-a întâmplat acolo este un caz școală, din păcate, de mod în care sunt violate pădurile urbane sau periurbane”, a declarat ea, adăugând că declararea zonei ca parc natural depinde și de decizii ale autorităților locale, iar la Voluntari, „sigur că fac conferințe frumoase” dar lucrurile s-au blocat.

Raportul include și cazul jurnalistei Alina Mihai, de la G4Media, care a scris despre drumurile din Pădurea Băneasa, puse la dispoziția rezidenților din cartierul Greenfield de către Romsilva. După publicarea mai multor articole, ea a fost amenințată cu acțiuni în instanță de către Cătălin Diaconescu, președintele Federației Greenfield.

Cazul este prezentat ca exemplu de presiune asupra jurnaliștilor care documentează subiecte de interes public.

Raportul abundă în exemple de cazuri care implică jurnaliști și activiști, în care cei implicați în documentare se confruntă cu procese, presiuni sau intimidări.

DOCUMENT: Starea democrației în 2025 https://www.stareademocratiei.ro/wp-content/uploads/2026/04/raport_web.pdf