G4Media.ro

☰

Raport: Dunărea transportă anual în Marea Neagră peste 1.500 tone de plastic

Raport: Dunărea transportă anual în Marea Neagră peste 1.500 tone de plastic

Articole • 3 Iunie 2019 • • 15 comentarii

Dunărea transportă anual în Marea Neagră 1.533 tone de plastic pe an, adică 4,2 tone zilnic, arată Asociaţia MaiMultVerde într-un raport făcut public luni.

Asociația a lansat Programul ”Cu apele curate”, un apel la implicare în combaterea şi prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării, adresat membrilor comunităţilor şi autorităţilor publice din localităţile dunărene.

Raportul a fost lansat la finalul unei tabere de voluntariat de patru săptămâni (5-31 mai) – în cadrul căreia 100 de participanți au scos 5 tone de deșeuri de plastic din aria de protecție specială Insula Sacalin – Zătoane.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

TN SITE Satoshi artist în Europa 10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Programul va continua cu acțiuni de igienizare a malurilor Dunării, organizate între 5 iunie – Ziua Internațională a Mediului și 29 iunie – Ziua Dunării, urmate în perioada iulie – septembrie de etapa de identificare și implementare a soluțiilor de prevenire a poluării cu plastic a apelor fluviului: dezvoltarea infrastructurii de colectare, activități educative, de informare și de organizare comunitară, adresate copiilor, tinerilor și adulților. Acțiunile urmează a fi puse în practică de voluntari și membri ai comunităților din Tulcea, Brăila, Galați, Cernavodă, Călărași, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Oltenița și Drobeta-Turnu Severin, în parteneriat cu autoritățile locale și Inspectoratele Școlare Județene.

Foto: Apele din România, pline de peturi și deșeuri de plastic

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

15 comentarii

  1. Si e lasata asa…de capul ei?!!!!!!!!!!!!

    • În toată lumea are loc o amplă mișcare a elevilor și studenților (și nu numai), inițiată de o tânără suedeză, împotriva dezastrului produs de modul acual de trai al oamenilor. De ce alegeți să o treceți sub tăcere? De ce nu aduceți mai des în fața cititorilor români aspecte legate de urgența protecției mediului înconjurător? Ați putea ajuta la creșterea gradului de conștientizare atât a impactului distrugător al felului de trai al oamenilor asupra naturii, cât și a soluțiilor și alternativelor ce pot și trebuie să fie urmate numaidecât. E nevoie de asta mai mult decât oricând, mai ales în România!

  2. În Europa are loc o amplă mișcare a elevilor și studenților (și nu numai), inițiată de Greta Thunberg, pentru a acționa urgent împotriva degradării produse de modul actual de trai al oamenilor. De ce, G4Media, decideți să o treceți sub tăcere? De ce nu aduceți mai des în fața cititorilor români și acest aspect de importanță maximă, al protecției mediul înconjurător? Ați putea ajuta la creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește atât impactul negativ al oamenilor asupra naturii, cât și soluțiile și alternativele care pot fi și trebuie numaidecât puse în aplicare. Avem atâta nevoie de asta!

  3. Dunarea e de vina, sa o oprim.
    Really.
    Subiectul era mai bine scris daca spuneau: peste 1.500t ajung in Dunare anual, multumita oamenilor.

    Sunt plecata din Romania si de cativa ani aici presa e incarcata de articole pe tema asta: despre ce e reciclare, despre cum se triaza, despre UNDE se recicleaza, cum sa injumatatim consumatiile poluante, cum fiecare individ poate face diferentza, etc.
    se vede diferentza!!

  5. Sa incepem de la izvorul Dunarii (Germania). Asa cum se aduna piriiasele in crearea fluviului asa se aduna si gunoaiele plutitoare la suprafata sacrificata a Dunarii. Poate ca exista tari educate si mai putin educate pt. protejarea mediului inconjurator. Pacatul este ca toate gunoaiele se aduna in final la sfirsitul Dunarii. Ce se face totusi pe parcursul fluviului? Sint sensibilizate intr-o buna directie/respect toate tarile traversate de Dunare?
    Ce face UE? Ce fac scolile? Sau scos legi, decrete, amenzi, etc. pt. stoparea acestei proaste educatii? Romania a devenit containerul de gunoi al Europei dar nici cu Romania nu ma laud.

  6. Efectele negative ale modului actual de trai al oamenilor asupra mediului înconjurător reprezintă o problemă globală și foarte serioasă, potrivit numeroaselor rapoarte științifice mai recente sau mai vechi. Iar omenirea deja o resimte pe propria piele. Aici nu mai e vorba doar de o țară anume. Iar dacă ne referim la cazul particular al articolului de față, esența problemei nu constă, stimate comentator de mai sus, în faptul că Dunărea, fiindcă transportă n tone de plastic într-o anumită perioadă de timp, creează o problemă de imagine. Suntem totuși cu toții de acord că arată foarte urât. Consider că e irelevantă plasarea țării noastre în postura de victimă, după atitudinea: „ia uite biata noastră țară, cum a ajuns coșul de gunoi al Europei”, urmată de căutarea imediată a unor țapi ispășitori. Acest lucru nu urmărește decât să justifice în aparență lipsa reală a dorinței de angajare în procesul de schimbare. Ci problema în esență e faptul că aceste n tone de plastic afectează în mod real și profund negativ viețuitoarele. Iar noi, oamenii, suntem sursa problemei. Prioritatea e cum putem deveni mai eficienți, fiecare în postura sa, în a combate impactul dezastruos pe care îl avem asupra naturii într-un timp cât mai scurt. Simptomele sunt evidente acum, dar cum tratăm rana? Cum facem să nu o mai producem?

  7. Vreau să atenția asupra faptului că amploarea acestui fenomen nu e momentan suficient reflectată în presa românească. Iar ca cititioare a unui site de „jurnalism independent”, așa cum se autocaracterizează cei de la G4Media, am așteptarea ca cele mai importante știri în legătură cu acest subiect să fie făcute cunoscute constant, nu sporadic. Oameni din întreaga lume conștientizează că da, se face prea puțin în momentul de față, pentru a pune frâne dezastrului pe care tot omenirea îl produce. Dar în același timp încep să conștientizeze și că singura cale este ca națiunile să lucreze împreună pentru a produce o schimbare eficientă. Iar fiecare, din poziția sa, e necesar să facă ceea ce îi stă în putere pentru asta. De aceea și canalele de media ar putea deveni și ele mai responsabile în acest sens…

  8. E foarte trist ca omul influenteaza natura in acest fel. Din pacate, acest lucru nu va ramane fara consecinte. O implicare locala este cea mai recomandata in acest sens.
    Pe Greta lasati-o in pace ca demonstratiile ei sunt motivate politic si nu au nicio consecinta asupra mediului. Doar chiulitul de la scoala e consecinta aberatiei cu numele Greta.
    Problema trebuie concretizata si rezolvata pe plan local.

  9. Domnule Ghiță, de acord, e trist. Și nociv. Și se întoarce tot împotriva noastră, în definitiv. Știți ce mai e trist? Și că unii oameni, în loc să dovedească solidaritate și să-și dorească să schimbe în bine lucrurile împreună, își revarsă resentimentele nejustificate tocmai asupra celor care încearcă, după putințele lor și așa cum consideră de cuviință, să propună noi moduri de abordare ale problemei. În legătură cu eficiența mișcării de protest inițiată de Greta Thunberg (pe care am luat-o ca simplu exemplu, ideea era tema în general), dacă ați fi interesat să căutați, ați afla că în urma acestor acțiuni, dezbaterile pe această temă se amplifică (deci, implicit, și gradul de conștientizare a tot mai multor oameni), iar guvernele încep să declare problema climatică o urgență națională (cel britanic, de exemplu). Aceștia sunt pași, mărunți, ce-i drept, dar de apreciat și de netrecut cu vederea. Așa cum e și acțiunea voluntarilor care au adunat gunoaie pe Dunăre, de exemplu. Însă așa cum scrie și Claudia, este o discrepanță mare între spațiul acordat problemei în presa românească în general și cel din presa din străinătate. Ca cititoare și observatoare am dreptul să îmi manifest interesul și așteptarea ca tema mediului înconjurător să fie mai des și mai serios abordată de către jurnaliști.

  11. Hmmm. Astazi m-am intors din Delta, dupa o tura de 5 zile, peste 500 km cu barca. Am fost si la Sulina si Sf Ghe, dar nu am vazut cele 4.2 tone zilnice. Nici la gurile de varsare, nici pe alte canale sau lacuri.
    De la Murighiol la Sf Ghe, am strans 12 recepiente de plastic, mai multe nu erau.
    Unde or fi restul, pana la 4.2 tone zilnice?

    • Iulian, e firesc să te întrebi asupra acestor lucruri în urma observațiilor dumitale din Deltă. Ce minunat ar fi dacă acele deșeuri pe care le-ai strâns ar fi singurele… Răspunsul se află dincolo de ceea ce reușim să vedem deasupra. Deșeurile din apă (plastic, dar nu numai) se amestecă cu nisip sau alte materii mai grele, se fragmentează și sunt purtate de vâltoare, în cea mai mare parte, sub suprafața apei. Sau rămân pe fundul apei. Așa că ceea ce vedem plutind adunat în unele puncte (cum se vede în imaginea de sus a acestui articol) este doar vârful aisbergului… Pentru a face o evaluare potrivită a cantității reale de deșeuri, cercetătorii au folosit și sonde de fier în adâncime. Ce au descoperit? Printre altele, că în Dunăre se află de fapt mai mult plastic decât pește… iar asta încă din 2012… și numai pe segmentul Bratislava-Viena. Desigur că lucrurile se agravează în avale și în timp, iar autorii studiului nu uită să atragă atenția și asupra acestui aspect. De aici estimarea lor, de 4,2 t de plastic pe zi. Pentru documentație, las aici linkul către articolul în care e prezentat studiul cu de-amănuntul: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0269749114000475 și către proiectul cuapelecurate: http://cuapelecurate.ro/despre-proiect/

  12. Iulian, e firesc să te întrebi asupra acestor lucruri în urma obsevațiilor dumitale din Deltă. Şi bine că le împărtăşeşti şi aici. Ce minunat ar fi dacă acele recipiente pe care le-ai strâns ar fi singurele deşeuri… Răspunsul se află dincolo de ceea ce reuşim să vedem deasupra. Deşeurile din apă (plastic, dar nu numai) se amestecă cu nisip sau alte materii mai grele, se fragmentează şi sunt transportate de vâltoare, în cea mai mare parte, sub suprafața apei. Sau rămân pe fundul apei. Aşa că ceea ce vedem plutind adunat în unele puncte, (cum se vede în imaginea de sus a acestui articol) este doar vârful aisbergului… Pentru a face o evaluare potrivită a cantității reale de deşeuri, cercetătorii au folosit sonde de fier în adâncime. Ce au descoperit? Că în Dunăre se află de fapt mult mai mult plastic decât peşti… iar asta încă din 2012… şi numai pe segmentul Bratislava-Viena. Desigur că lucrurile se agravează în avale, iar autorii studiului nu uită să menționeze şi acest aspect. Pentru documentație, las aici linkul către articol: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0269749114000475
    Iar despre starea şi efectele nocive ale plasticului în apă, pe scurt: https://www.epa.gov/trash-free-waters/impacts-mismanaged-trash

  13. scuze pentru postarea dublă, încerc să trimit răspunsul de ceva vreme, dar se tot bloca…

  14. Rezultatele acestui studiu au fost făcute publice din 2014 (Facultatea de Ştiinţe ale Vieţii a Universităţii din Viena – studiu realizat în perioada 2010-2012 pe segmentul Dunării dintre Bratislava și Viena), iar noi aflăm de ele abia cinci ani mai târziu, când situația e mult mai gravă, prezentate ca noutăți formidabile…