Rapoarte UNICEF și Ministerul Educației: o treime dintre elevii testați au probleme majore de literație științifică și digitală / Interpretări pe date făcute cu un model AI tip ChatGPT / Studiile nu sunt declarate reprezentative

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Două rapoarte cu un total de peste 270 de pagini sunt prezentate drept „diagnostic național” al literației digitale și științifice a elevilor din România, însă autorii studiilor spun lucruri diferite în funcție de public – una le-au spus școlilor, profesorilor și părinților înainte de testare, alta apare în documentele finale, potrivit analizei Edupedu.ro pe rapoartele naționale prezentate de UNICEF împreună cu Ministerul Educației și Cercetării. Potrivit propriilor precizări metodologice, rapoartele nu pot fi folosite pentru a evalua performanța școlilor, profesorilor sau elevilor în mod individual, nu pot susține concluzii la nivel județean și nu pot fi corelate direct cu parcurgerea programei școlare. În paginile unuia dintre documente apare clar o frază dintr-o „conversație” cu un model generativ de AI, despre care citiți pe larg în articol.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat miercuri, 4 februarie 2026, „rapoartele naționale independente privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România”. Aceste documente sunt prezentate ca fiind „elaborate de UNICEF” și „se bazează pe două evaluări standardizate, realizate cu sprijinul BRIO și cu suportul instituțional al Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare”, instituția responsabilă cu evaluările și examenele din cadrul MEC.

„Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” și „Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România” au fost prezentate public ca un „diagnostic esențial al sistemului de educație”. Potrivit comunicatului de presă al UNICEF și comunicatului Ministerului Educației și Cercetării, rapoartele arată cât de bine pot aplica elevii competențe în situații reale.

Potrivit raportului propriu-zis, însă, evaluarea nu măsoară ce au învățat elevii la școală și nu poate fi folosită pentru concluzii despre curriculum sau performanță școlară. În același timp, documentele transmise anterior școlilor, profesorilor și părinților spun explicit că elevii sunt testați din materia parcursă în anul școlar anterior. Această diferență de mesaj este esențială pentru a înțelege ce arată și ce nu arată datele prezentate. Edupedu.ro a analizat cele două rapoarte și indicațiile date școlilor, elevilor, părinților și profesorilor, prezentările și comunicatele pre și post raportare, plus rapoartele în sine, iar mai jos sunt elementele rezultate.

Rapoartele au fost lansate la Biblioteca Centrală Universitară din București. Evenimentul a avut loc în circuit închis, fără invitații adresate presei și fără o sesiune publică de întrebări din partea presei specializate. Informațiile despre rezultate au fost comunicate ulterior prin comunicatele UNICEF și ale Ministerului Educației și Cercetării, precum și printr-un mesaj public al companiei BRIO Teste Educaționale SRL, compania care a realizat testările.