Raluca Prună: Dacă eu am fost tâmpită, Parlamentul condus de PSD – ALDE trebuia să fie mai deștept și să nu aprobe această lege

Fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, a explicat la Digi24, referitor la motivele care au determinat-o să optze pentru soluția recursului compensatoriu pentru decongestionarea penitenciarelor, că exista o decizie CEDO semi-pilot din 2012 privind rezolvarea situaţiei din penitenciarele cu condiţii precare. Prună susține a spus că a explicat la CEDO că este exclus să aplice compensații financiare, după modelul Italiei, Ungariei sau Bulgariei într-o țară ca România, în care 78% din școlile din rural au toalete în curte. ”Nu am să vorbesc despre vinovații și dacă eu am fost tâmpită, Parlamentul condus de PSD – ALDE trebuia să fie mai deștept și să nu aprobe această lege”, a declarat fostul ministru al Justiţiei.

„Puteam să nu fac nimic în mandatul meu. Am venit într-un mandat în care aveam deja o decizie semi-pilot din 2012 care atârnă asupra România. Eu m-am dus de trei ori la CEDO și am discut cu preşedintele Curții. E foarte adevărat că niciodată în nicio decizie nu se spune: cerem statului să facă un anumit lucru, dar se spune în decizii că trebuie să existe măsuri compensatorii pentru cei care Curtea a constatat că s-a încălcat art 3.

Pe scurt, cei care au execut pedeapsa în condiţii precare și există precedente care se invocă chiar și în deciziile semipilot din 2012. Precedentele din Italia, Bulgaria și Ungaria, care au trecut prin aceeași situaţie ca România și unde soluţia pe care CEDO a acceptat-o era o compensare bănească.

O compensare care era de 8 euro în Italia pe zi de detenţie pentru fiecare deținut, 5 euro în Ungaria și 3 euro în Bulgaria. Eu am mers de 3 ori la CEDO și am explicat că într-o țară în care 78% din școlile din rural au toalete în curte, în condiţia în care dreptul la educaţie e prevăzut de Convenţie, în condiţiile în care eu eram într-un guvern care a venit după o tragedia de la Colectiv în care niște oameni au murit din cauza unor condiţii precare în spitale, e exclus să merg pe calea bătătorită a Italiei, a Ungariei, a Bulgariei, pe care curtea fără să le spună în decizie le recomanda României.

Pentru că ni se cerea o măsură compensatorie m-am gândit la această măsură. Nu am să vorbesc despre vinovații și dacă eu am fost tâmpită, Parlamentul condus de PSD – ALDE trebuia să fie mai deștept și să nu aprobe această lege”, a explicat fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, la Digi24.ro

Pe de altă parte, fostul premier Dacian Cioloş a precizat, miercuri, că stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017 arată că Executivul Grindeanu a adoptat pe repede înainte proiectul de lege a recursului compensatoriu, pe care acum nu şi-l asumă. Cioloș publică stenograma respectivei ședințe de Guvern, în care Florin Iordache cere promovarea proiectului de lege în regim de urgență.

Sorin Grindeanu i-a răspuns lui Dacian Cioloș, într-un mesaj postat tot pe Facebook, că legea recursului compensatoriu a fost adoptată de guvernul condus de el exact în forma inițiată de Raluca Prună pe vremea când aceasta făcea parte din Guvernul Cioloş.

Dezbaterea pe tema recursului compensatoriu a început după valul de infracțiuni comise de deținuții eliberați în baza acestei legi.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat luni că numărul infractorilor eliberați din închisori în baza legii recursului compensatoriu se ridică la 14.402, mai mult de 700 dintre aceștia întorcându-se deja după gratii.

(Sursa Foto: Facebook)