Rafila spune că există patru, cinci judeţe care doresc să dezvolte centre pentru tratamentul adicţiei: Aceste centre trebuie să ţină de un spital, dar să ofere alte condiţii şi o altă abordare legată de tratament

Ministrul interimar al Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că administraţii locale din patru-cinci judeţe ar intenţiona să dezvolte centre pentru tratamentul adicţiei, transmite Agerpres.

OUG 128/2024 prevede posibilitatea organizării, în cadrul spitalelor publice sau private, a unor centre pentru tratamentul adicţiilor.

„Combaterea adicţiei, care este o temă de foarte mare interes public, are un cadru legal. Se pot dezvolta centre pentru tratamentul adicţiei la nivelul spitalelor. Am făcut un act normativ care prevede condiţiile de organizare a acestor centre. Şi nu numai am făcut act normativ, am mers la Voila, am luat legătura cu preşedinţi de Consilii judeţene şi deja avem 4 – 5 judeţe care îşi doresc să dezvolte astfel de centre care trebuie, din punct de vedere administrativ, să ţină de un spital, dar care trebuia să ofere alte condiţii şi o altă abordare legată de tratament, mai ales pentru copii şi pentru adolescenţi”, a explicat ministrul, care a prezentat un bilanţ al activităţii de la preluarea mandatului.

Rafila a vorbit şi despre alte acte normative adoptate în mandatul său şi care vizează reorganizarea centrelor de sănătate mintală din cadrul spitalelor publice sau posibilitatea acordării de consiliere psihologică persoanelor cu tulburări din spectrul autist.

„Odată cu desfiinţarea Agenţiei Naţionale a Antidrog, o serie întreagă de structuri ale acestei agenţii au fost unificate cu centrele judeţene de sănătate mintală, care oferă servicii de consiliere şi ambulatorii. De asemenea, am oferit posibilitatea acordării de consiliere psihologică persoanelor cu tulburări din spectrul autist. O temă la care s-a lucrat foarte mult împreună cu colegii de la Ministerul de Interne: combaterea consumului de substanţe psihoactive de către conducătorii auto. Am publicat inclusiv o listă oficială a medicamentelor autorizate pentru punerea pe piaţă”, a menţionat Alexandru Rafila.

El a amintit că în mandatul său a fost finalizată Strategia Naţională de Sănătate 2023 – 2030, care vizează dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, precum şi „răsturnarea piramidei” serviciilor de sănătate.

„Îi dezamăgesc pe cei care cred că lucrurile astea se pot face printr-o simplă decizie administrativă, pentru că implică decizii multiple la nivelul Parlamentului, la nivelul guvernamental şi la nivelul autorităţilor locale, dincolo de reglementările specifice domeniului medical”, a spus ministrul.

Pentru implementarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2023 – 2030, Ministerul Sănătăţii a iniţiat şi a transmis Guvernului, spre adoptare, strategii sectoriale în domeniul resurselor umane, bolilor netransmisibile şi transmisibile prioritare, precum şi componenta de digitalizare a sistemului de sănătate.

„La nivelul sănătăţii publice am reuşit să acoperim toată ţara cu centre regionale ale Institutului Naţional de Sănătate Publică. S-au înfiinţat centrele de la Craiova şi de la Galaţi, s-a reorganizat activitatea Direcţiilor de sănătate publică. Multe elemente care ţin de sănătatea comunităţilor au fost reglementate: reglementarea împotriva contaminării apei destinate consumului uman, reglementări legate de vânzarea şi fabricarea produselor de tutun, lista alimentelor nerecomandate şcolarilor”, a adăugat Alexandru Rafila.