Radu Marinescu spune că grupul de lucru pe Legile Justiţiei va analiza dacă aplicarea lor generează disfuncţionalităţi sistemice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat luni că grupul de lucru constituit la Guvern are ca obiect analizarea Legilor Justiţiei, pentru a se vedea dacă aplicarea lor generează disfuncţionalităţi sistemice, transmite Agerpres.

„Grupul de lucru de la Guvern are ca obiect să se analizeze aplicarea Legilor Justiţiei, pentru a se vedea dacă aplicarea lor generează disfuncţionalităţi sistemice, structurale, pentru că pot exista chestiuni punctuale, nemulţumiri poate legitime ale magistraţilor, pentru că şi sistemul de magistratură este un sistem până la urmă concurenţial până în anumite aspecte. (…) Dacă identificăm acele probleme de natură structurală care decurg din lege şi nu din neînţelegeri între magistraţi, atunci trebuie să intervenim. Acesta este rolul acestui grup de lucru, iar Ministerul Justiţiei va face tot ceea ce ţine de atribuţiile sale legale, pe bază factuală complet evaluată, pentru a realiza modernizarea justiţiei”, a declarat Radu Marinescu, la Parlament.

Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi.

Decizia premierului privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului a fost publicată în Monitorul Oficial.

”Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de preşedinte”, se arată în decizie.

Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi.

La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens, se menţionează în document.

La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate.

Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.

Comitetul are următoarele atribuţii principale:

* analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul Justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie;

* analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea Justiţiei şi la realizarea actului de justiţie;

* organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul Justiţiei;

* solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul Justiţiei;

* prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor;

* propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.

Comitetul se reuneşte în şedinţă ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-ministrului.

Şedinţele Comitetului se pot desfăşura în format fizic sau în sistem online şi sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.

Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta, se mai arată în decizia publicată vineri seara în Monitorul Oficial.

Decizia de constituire a Comitetului a venit în urma dezvăluirilor făcute de o serie de magistraţi într-un material realizat de Recorder privind ”Justiţia capturată”.