Q Magazine: CEDO va analiza în ianuarie cazul Călin Georgescu / Motivele pentru care fostul candidat cere reluarea alegerilor din turul 2

Q Magazine susține că dosarul Călin Georgescu, ajuns la  Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) va fi analizat în luna ianuarie, după ce fostul candidat la alegerile prezidențiale a contestat decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din România.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis Decizia nr. 32/2024, anulând întregul proces electoral pe baza unor informații desprinse din rapoartele înaintate CSAT de serviciile de informații, în care erau semnalate posibile încălcări ale legii electorale ale candidatului Călin Georgescu, în sensul că acesta a declarat cheltuieli zero în campania electorală, precum și „interferențe” ale unor „actori statali”, respectiv Rusia, în sensul că o campanie pe Tik Tok l-ar fi propulsat pe Călin Georgescu în topul vizualizărilor.

Călin Georgescu  susține că s-a încălcat ”Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției”, dreptul la alegeri libere. ”Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției”.

Totodată precizează că i s-a încălcat dreptul la recurs, ”deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora”.

Astfel, Georgescu susține că s-a încălcat Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv). El spune și că decizia CCR a anulat procesul electoral în desfășurare, ”încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul reclamantului de a candida”.

Fostul candidat a solicitat CEDO analizarea de urgență a cazului, invocând faptul că ”amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice”.

Georgescu vorbește și de o ”criză constituțională”, în contextul în care, în opinia sa, ”lipsa unui președinte ales democratic creează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept”, dar și de un risc de ”precedent nedemocratic„: ”Întârzierea soluționării cauzei ar putea perpetua practici similare, afectând standardele democratice în alte state membre”, se arată în cererea către CEDO.