Publicație irlandeză: Extinderea războiului ruso-ucrainean în Moldova ar avea „consecințe ample pentru UE și NATO” / Trei teorii despre exploziile din Transnistria

Temerile că invazia Rusiei din Ucraina se va extinde și în Moldova vecină au luat amploare în ultimele zile, în urma unei serii de explozii din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia.

Forțe ruse sunt detașate în regiune – lipită de granița vestică a Ucrainei – încă de la începutul anilor ’90, când această regiune în care se vorbește preponderent rusa s-a separat de Moldova, scrie publicația irlandeză The Journal, citată de Rador.

Un înalt comandant rus a dat săptămâna trecută motive de alarmă, susținând că rușii din Moldova sunt oprimați. Aceeași acuzație a fost formulată de oficiali ruși și înainte de invaziile din Georgia (20028) și Ucraina (2014 și 2022).

Președinta moldoveană Maia Sandu a fost aleasă în 2020 pe baza unui program pro-occidental. Fosta republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori e una dintre cele mai sărace țări din Europa. Spre deosebire de România vecină – cu care are legături culturale semnificative – Moldova nu e membru NATO și UE.

În ultimele zile o serie de explozii din Transnistria a lovit ministerul securității, un releu radio care transmitea posturi rusești și o unitate militară. Autoritățile statului separatist nerecunoscut au catalogat incidentele drept „atentate teroriste”, în vreme ce Moscova s-a declarat „îngrijorată” de aceste evoluții.

Pe de ală parte, guvernul moldovean a declarat că incidentele sunt menite a „crea pretexte pentru tensionarea situației de securitate”, iar oficiali ucraineni au afirmat că Rusia încearcă să „destabilizeze regiunea transnistreană”.

Trei teorii

Dr James Kapaló, un expert în privința Moldovei de la University College Cork (UCC), a afirmat că există trei teorii principale care oferă posibile explicații pentru explozii.

Una ar fi că sunt așa-zise atacuri „de steag fals” [înscenări – n.trad.] menite a-i oferi Rusiei un pretext de a trimite mai multe trupe în regiune.

A doua teorie afirmă că e o diversiune concepută pentru a împiedica detașarea forțelor ucrainene din zonă în estul Ucrainei, ținta principalelor ambiții militare ale Rusiei.

A treia teorie spune că e vorba de acte autentice de sabotaj executate de grupări moldovene anti-ruse care vor să reactiveze conflictul înghețat în 1992.

„Toate cele trei teorii sunt speculații. Dar eu aș suspecta că e o tactică de diversiune pentru ca Ucraina să nu-și poată folosi forțele – care sunt în vestul Ucrainei, lângă granița cu Transnistria -, să nu-și poată folosi forțele imediat, să nu le mute în est”, a declarat Kapaló pentru The Journal.

Lectorul de la UCC – care a călătorit mult în regiune – a declarat că forțele ruse din Transnistria e improbabil să fie foarte eficiente, întrucât sunt puține la număr și granița cu Ucraina e poroasă, cu numeroase puncte de trecere cunoscute localnicilor.

Totuși, el a observat că știrile recente cum că aeroportul capitalei regionale Tiraspol e adaptat pentru a permite aterizarea unor avioane mai mari pot constitui un indiciu că numărul trupelor de acolo va fi suplimentat.

„Dacă privești o hartă, poți vedea că e o fâșie foarte, foarte lungă și îngustă de pământ și că râul Nistru o separă de restul Moldovei.”

„Așadar, a ataca peste [Nistru – n.trad.] e foarte improbabil, dar a trimite trupe spre Odesa e mai probabil. În orice caz, o face foarte, foarte vulnerabilă la un atac ucrainean. Nu e un teritoriu prea ușor de apărat.”

„Implicații pentru UE și NATO”

Moldova are o populație diversă având legături cu Rusia, România, Bulgaria și Turcia. Mulți moldoveni sunt îndreptățiți totodată la cetățenia UE, fiind de etnie română și bulgară.

„Dacă Moldova va fi atrasă în conflict, ar putea avea consecințe ample pentru NATO, UE și Irlanda”, a declarat Kapaló.
„Interesant e, din perspectiva Irlandei, că mulți muncitori au venit în Irlanda în calitate de cetățeni români, dar ei sunt de fapt din Republica Moldova și au dreptul la cetățenie română.”

„Pe măsură ce războiul se apropie de Republica Moldova, există mai multe astfel de complexități legate de deținătorii de pașaport UE, întrucât Moldova are un număr mare de deținători de pașapoarte românești și bulgare”, a explicat Kapaló.

Găgăuzia

Complicațiile nu se sfârșesc aici, fiindcă Moldova mai are încă o regiune autonomă, numită Găgăuzia, care a avut și ea un conflict cu autoritățile centrale moldovene în anii ’90.

În Găgăuzia sentimentul rusofil e considerabil de răspândit, dar există și legături strânse cu Turcia, deoarece găgăuzii sunt de etnie turcă, iar guvernul turc a depus eforturi pentru a-și dezvolta influența în regiune.

„Aceasta e o regiune din Moldova care trebuie să fie monitorizată. Presa locală scrie că acolo au au avut loc recent numeroase manifestații filoruse. Și totodată nici sentimentele față de refugiații ucraineni nu sunt tocmai pozitive”, a afirmat Kapaló.

„Adevăratul risc pentru UE și Turcia ar fi ca atât Transnistria cât și Regiunea Autonomă Găgăuză să ajungă să fie implicate în conflict – din cauza acestor multiple complexități create de calitatea localnicilor de cetățeni ai unor state UE și de rolul jucat în sudul Moldovei de Turcia, care a fost dintotdeauna o contragreutate la influența Rusiei.”

„Ce anume ar face Turcia e o altă întrebare. Ei nu au trupe acolo, dar, evident, Turcia e membru NATO.”
„Lucrul interesant este în ce măsură are Turcia influență asupra regiunii, atunci când o raportezi la influența Rusiei”, a afirmat Kapaló.

Sursa: The Journal/ Rador/ Traducere: Andrei Suba