VIDEO INTERVIU Școala nr. 14 din Brașov: Proiect de peste 700 mii de lei din fonduri europene pentru reducerea abandonului școlar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Finanțările europene au alocat sute de milioane de euro în ultimii 10 ani pentru programe adresate școlilor în vederea reducerii abandonului școlar, prin diferite programe cu fonduri structurale, de coeziune dar și prin PNRR. La Școala nr. 14 din Brașov, o finanțare europeană de peste 750.000 de lei a fost investită strategic în mese calde, pregătire suplimentară, materiale didactice personalizate și spații de învățare alternative. 

Eforturile de a reduce abandonul școlar în România au fost constant susținute de Uniunea Europeană prin diverse programe cu fonduri structurale și de coeziune și, mai recent, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

• În anul 2016, prin programul Capital Uman, au fost lansate liniile de finanțare „Şcoală pentru toţi” (cu o alocare de 173,2 milioane euro) și „Profesori motivaţi în şcoli defavorizate” (cu 25 milioane euro). Proiectul „Şcoală pentru toţi” a inclus măsuri integrate socio-educaționale care au vizat simultan familia, școala și comunitatea. Linia dedicată profesorilor a țintit școlile cu un grad ridicat de defavorizare, care întâmpinau dificultăți în a atrage și a menține cadre didactice calificate pentru copiii aflați în risc de abandon.
• Ulterior, prin PNRR, au fost alocate alte 500 de milioane de euro prin Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) la care au avut acces aproape 2300 de școli din România.

Printre școlile care au accesat fondurile PNRAS se numără și Școala nr. 14 din Brașov, care a obținut o sumă de 756.782 lei fără TVA. Pentru conducerea instituției, suma nu a reprezentat doar o simplă atragere de fonduri: „Am privit această finanțare europeană ca un instrument, nu ca un scop în sine”, explică Ionela Măciucă, directoarea școlii. 

Cu ajutorul fondurilor europene, conducerea școlii a pus în aplicare o serie de măsuri esențiale, menite să prevină abandonul, să ofere alternative educaționale, recreative dar și să susțină excelența în același timp. Printre cele mai importante inițiative implementate se numără:

• Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE): O componentă esențială prin care s-a realizat prevenția, intervenția și remedierea situației elevilor aflați în abandon.
• Construirea unui spațiu alternativ de învățare: A fost ridicat un foișor din lemn în curtea școlii, utilizat de cadrele didactice de la învățământul primar și gimnazial pentru diverse activități, dar și pentru evenimente de Crăciun sau Paște.
• Activități recreative și ateliere meșteșugărești: Elevii vulnerabili au beneficiat de programe în afara municipiului, unde activitățile de dezvoltare personală s-au îmbinat cu consilierea.
• Susținerea excelenței: Proiectul nu s-a limitat la copiii în risc, ci a oferit programe de motivare și pentru olimpicii care s-au calificat cel puțin la etapele locale ale concursurilor școlare.

Un impact major l-a avut organizarea orelor de pregătire extra pentru elevii de clasa a VIII-a, în vederea Evaluării Naționale. Deși profesorii făceau voluntariat și înainte, finanțarea a permis o eficiență sporită:  „Profesorii de română și de matematică, indiferent dacă avem proiect PNRAS sau nu, realizează aceste pregătiri prin voluntariat. Dintotdeauna am făcut, numai că acest proiect ne-a oferit ocazia să ne organizăm mai bine, să fim mult mai eficienți”, a explicat directoarea adjunctă Katalin Baltin.

De asemenea, cadrele didactice au devenit autorii unor caiete de lucru special concepute pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor, iar copiii au fost împărțiți în grupe în funcție de dificultățile similare pe care le întâmpinau: „Elevii au fost înainte serviți cu o masă caldă și întrebați: oare ce doriți săptămâna aceasta să mâncați?  Pentru că elevii noștri sunt ca și copiii noștri”, a povestit directoarea, subliniind că pregătirea s-a desfășurat „fără presiunea notelor, fără presiunea unui punctaj, ci cu mare, mare aplecare către nevoile lor”. 

Efectele acestor eforturi susținute financiar de UE nu au întârziat să apară. Dacă în anul 2021 școala brașoveană se afla pe poziția 1700 la nivel național la Evaluarea Națională, anul trecut a urcat până pe poziția 874.

Totuși, atragerea acestor fonduri nu a fost lipsită de provocări, cea mai mare fiind birocrația. Conducerea școlii a trebuit să se adapteze la întocmirea unor rapoarte tehnice și financiare trimestriale complexe: „Vreau să vă spun că, ca manager de proiect, am devenit și expert în achiziții, și expert în contabilitate, pentru că trebuia să le știi pe toate, ca să nu greșești”, a mărturisit Ionela Măciucă, concluzionând că astfel de programe de mare valoare trebuie implementate „cu sufletul, dar trebuie implementate și cu mare atenție, pentru că nu poți să greșești în momentul în care atragi fonduri europene”.