G4Media.ro

Provocarea bio-rafinăriilor pentru energiile viitorului. Specialiștii pariază că, în curând, noul petrol…

Provocarea bio-rafinăriilor pentru energiile viitorului. Specialiștii pariază că, în curând, noul petrol va fi biomasa

Deșeuri, lemn, zaharuri, paie, porumb, chiar și alge marine. Experții din sector pariază că în următorii treizeci sau poate patruzeci de ani, noul petrol va fi biomasa, produsele naturale, reziduurile organice care, datorită noilor bio-rafinării din ce în ce mai prezente în Europa, vor deveni baza energiilor viitorului, mai ales în ceea ce privește biocombustibilii.

Criza climatică, care continuă rapid, necesită o schimbare radicală bazată pe abandonarea treptată a combustibililor fosili pentru folosirea surselor regenerabile și din energie curată. În noul său Green Deal, Europa și-a stabilit obiectivul de a deveni carbon neutral până în 2050 și de a reduce cu 40% emisiile poluante în următorii zece ani. Pentru această revoluție necesară, bio-rafinăriile Europei și toate acele structuri care transformă astăzi biomasa în biocombustibili vor juca un rol decisiv. La ce punct sunt însă bio-rafinăriile Vechiului Continent?

În prezent, potrivit unui sondaj realizat de Nova-Institute, în Europa există aproximativ 224 de bio-rafinării care, prin diferite procese, de la piroliză la gazeificare şi alte diverse utilizări ale energiei regenerabile, sunt dedicate producției de biocombustibili, bio-uleiuri sau intermediari ai chimiei verzi.

În special, bio-rafinăriile din țările scandinave, privesc biomasa lor principală, formată din lemn. În Olanda există proiecte uriașe, cum ar fi cel al portului Rotterdam, unde bioetanolul este obținut din porumb.

În România, vor fi extinse în curând instalaţiile care transformă paiele şi amidonul de orez în biocombustibili. Din Germania şi până în Belgia, trecând prin Italia, mai multe bio-rafinării s-au specializat în biomasă uleioasă. Există site-uri care prevăd chiar utilizarea viitoare a algelor și insectelor în obţinerea de noi produse.

Pentru toate aceste structuri, principala provocare, în special pentru „biocombustibilii avansați” indicați de RED II (actualizarea Directivei Europene privind Energiile Regenerabile), este utilizarea de produse regenerabile, reducerea costurilor curente și, în același timp, îmbunătățirea lanțului de aprovizionare care duce la închiderea ciclul economiei circulare.

Pentru Europa, cea mai complexă bătălie pentru viitorul apropiat „va fi să înțeleagă ce procese, bazate pe biochimie sau termochimie, vor fi cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor Green Deal. Ce tehnologii vor fi mai realizabile? De la ce tipuri de biomasă va trebui să începem? Ce joc va juca hidrogenul verde? Acestea sunt întrebările pe care experții din sector şi le pun, cu conștientizarea faptului că în următorii ani vor fi necesare aproximativ 150 de noi instalații pentru a satisface cererile”.

Sursa: La Repubblica / Traducerea Cătălina Păunel (Rador)

Image by WikimediaImages from Pixabay 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Vad ca aberatia cu biocombustibilul continua. In primul rand ca petrolul pare ca este si el un biocombustibil si nu este fosil, pare a fi regenerabil. In al doilea rand este de noaptea mintii sa tai paduri intregi, tinere ca sa ai materie prima pentru aceste fabrici. Resturile vegetale de care se aminteste sunt total nesemnificative procentual pentru acesti colosi care trebuie sa functioneze in foc continuu. Sa folosesti porumb si soia care secatuiesc pamantul si determina crize alimentare. Sau uleiul de palmier care duce la defrisari al padurilor tropicale pe scara larga si afecteaza biodiversitatea de o maniera catastrofala. Urmariti ”Planet of humans” ca sa vedeti ce energie curata produc astfel de facilitati, care alearga dupa subventii.
    Sistemul de subventii s-a dovedit un dezastru pentru ca afecteaza competitivitatea normala a pietei libere si provoaca tot felul de intreprinzatori fara scrupule sa investeasca in asa ceva tocmai pentru vanarea subventiilor si profit.
    In dorinta oarba de a inlocui, in orice conditii, petrolul si gazele, se ajunge la distorsionari absolut grotesti si la dezastre greu de imaginat de o minte normala. Totul invelit in gargara ”verde” si in retorica si miturile eco-stangistilor. Care lupta impotriva capitalismului dar nu vad ca exact capitalistii profita de retorica lor.
    O sa ne mai facem oare bine vreodata?

    • Ce ma ingrijoreaza cel mai mult este alinierea tuturor statelor europene fata de directiile trasate de la Bruxelles. Si pentru ce, pentru niste zeci de miliarde de euro, pe care un cartel al drogurilor le produce in cateva luni? Euro-utopia verde continua, iar in spatele ei se ascund alte ideologii marxiste. Deja limita de viteza este mult redusa in multe state UE, Olanda vrea sa scape de masini in cativa ani, orasele din vest renunta la o banda de circulatie si o transforma in pista pentru biciclete, etc, totul pe fondul propagandei care trambiteaza ca planet este in pericol si clima ne va omori.

    • Desi in teorie, biocombustibilii din material lemnos ar trebui sa fie o alegere foarte prietenoasa cu mediul, in Romania, cele mai puternice instalatii care produc energie electrica din materie lemnoasa sunt cele din Suceava si cele asociate cu Schweighofer (conform ANRE).
      Ar fi necesara o ancheta pentru a determina daca aceste centrale sunt alimentate cu lemn brut provenit de la copaci tineri sau daca sunt folosite exclusiv deseuri lemnoase.
      Economic, nu este rentabil ca lemnul sanatos sa fie folosit in centrala doarece alte piete ar putea oferi mai mai mult dar atunci cand se dispune de foarte mult lemn taiat ilegal situatia se schimba.
      Exista totusi plantatii de salcie energetica infiintate in acest scop, iar unii agricultori colecteaza paiele de grau si resturile vegetale de porumb pentru a obtine peleti sau pentru a alimenta direct astfel de centrale.
      Pentru biodiesel s-au inmultit culturile de rapita. Din cate am observat, in multe locuri, rapita a fost semanata pe terenuri parloage, fiind o specie rezilienta, acest lucru poate fi vazut ca un castig pentru mediu.

  2. Pădurea este un câștig și pentru mediu și pentru agricultură și pentru ape.Pădurea reglează ciclul pluvial iar după șase luni de secetă oarbă și patru cu inundații, nu trebuie să ai multă minte că să-ți dai seama despre ce trebuie făcut.Rahaturile ăstea din ultimii ani vor să stoarcă ultimul bănuț din buzunarul omului nu cu produse dezirabile și de calitate ci cu rahaturi obligatorii.Pe de oparte ți se scot ochii cu „amprentă de carbon” și pe de cealaltă, te obligă să-ți trimiți mașina, frigiderul, mașină de spălat rufe sau vase la furnal după șase ani .Escrocherii pe față la toate, începând cu calitatea hranei și terminând cu prețul la energie.

  3. Sparaaanghelul e biodegradabil. Daca mor muncitori la spaaranghel, nu-i bai, si ei sunt biodegradabili, i aruncam in termocentrala fara ancheta. Sa zica Danke, ca doar arbeit machts merkel.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.