Protest cu caiacul: Activiștii Greenpeace atrag atenția asupra schimbărilor climatice în mijlocul albiei secate a Dunării/ „Vrem valurile Dunării, nu valuri de căldură. Aşa arată viitorul irigaţiilor. Când vă apucaţi de împăduriri?”

Activiştii Greenpeace România protestează în mijlocul albiei secate a Dunării pentru a atrage atenţia autorităţilor că urgenţa climatică nu e doar o lozincă, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei de mediu, transmis joi AGERPRES.

„Ce se întâmplă în prezent cu Dunărea, cu Jiul şi cu alte bazine hidrografice din întreaga ţară ar trebui să determine autorităţile să acţioneze acum! Schimbările climatice sunt aici şi ne afectează puternic, nu mai sunt doar ştiri din locuri îndepărtate, precum Antarctica sau Australia. Debitul râurilor a ajuns la niveluri foarte scăzute, iar perspectiva lunilor ce urmează nu e una îmbucurătoare. Conform prognozelor meteo, seceta se va prelungi, punând sub presiune sistemul energetic, siguranţa alimentară şi aprovizionarea cu apă a ţării. Cu toate acestea, Guvernul României întârzie de peste 2 ani realizarea strategiei pentru îndeplinirea angajamentelor Acordului de la Paris”, a declarat Vlad Cătună, realizator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Activiştii de mediu staţionează în zonele insulare din mijlocul Dunării, la jumătatea distanţei dintre România şi Bulgaria, şi afişează pancarte pe care scriu: „Vrem valurile Dunării, nu valuri de căldură”, „Reduceţi emisiile, protejaţi apa!”, „Aşa arată viitorul irigaţiilor” şi „Când vă apucaţi de împăduriri?”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Greenpeace readuce în discuţie semnalele de alarmă trase de oamenii de ştiinţă în cadrul Comisiei Interguvernamentale ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC).

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze de seră şi stoparea arderii de combustibili fosili sunt procese cruciale în protejarea resurselor de apă dulce. Fără acestea, fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta, secarea râurilor şi deşertificarea vor fi din ce în ce mai frecvente şi mai grave. Canicula, precipitaţiile extrem de reduse, agricultura intensivă, lipsa perdelelor forestiere de protecţie şi a măsurilor pentru adaptare la schimbări climatice au adus Europa într-o situaţie critică. Jumătate din ţările UE se confruntă cu o secetă extremă care afectează recoltele, debitul râurilor, alimentarea cu apă a comunităţilor, producţia de energie hidro şi nucleară, transporturile navale. În plus, seceta puternică declanşează şi întreţine incendiile de vegetaţie, tot mai dese şi mai agresive. Întregul continent se confruntă cu unul dintre cei mai arizi ani din istorie, provocat de criza climatică. Din cauza temperaturilor ridicate ale apelor râului Garonne, Franţa şi-a închis o parte din reactoarele nucleare, care nu mai pot fi răcite. Navele cu marfă care străbat reţeaua de fluvii europene sunt încărcate la jumătate sau chiar la un sfert din capacitate”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, în România, debitele râurilor au scăzut la cote istorice, iar 700 de localităţi sunt alimentate restricţionat cu apă.

„Producţia de energie hidro a scăzut şi în alte locuri din ţară, punând o presiune suplimentară pe sistemul energetic naţional. La începutul lunii august, debitul Dunării la intrarea în ţară era de 1.860 mc/s, la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s). La un debit de 1.800 mc/s, centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui oprită. Greenpeace cere Guvernului României implementarea de urgenţă a măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care alimentează criza climatică, dar şi soluţii vitale de adaptare, precum plantarea unei reţele naţionale de păduri de protecţie care să ne ajute în lupta cu deşertificarea şi deteriorarea calităţii aerului”,consideră reprezentanţii organizaţiei de mediu.

sursa: Agerpres.ro