Propunere controversată: În plin avânt al mișcărilor autonomiste, România vrea să pună protecția minorităților pe agenda UE când preia președinția Uniunii Europene. MAE: Documentul nu e asumat

UPDATE: Ministerul Afacerilor Externe susține într-un punct de vedere remis redacției că ”Informația recentă apărută pe site-ul Politico privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene este eronată. Documentul publicat nu reprezintă un text asumat de autoritățile publice, ci reprezintă o versiune de document în care erau integrate toate propunerile primite prin intermediul consultărilor interinstituționale și publice, inclusiv online”.

România vrea ca una dintre temele de interes pe care le va pune pe agenda UE la preluarea președinție, 1 ianuarie 2019, să fie protecția drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale, potrivit unui document prezentat de site-ul Politico. Alegerea temei este surprinzătoare, pe fondul recrudescenței mișcărilor autonomiste care au provocat crize majore în UE.

Documentul prezentat de Politico listează ”Tematicile de interes ale președinției României la Consiliul UE”. Pregătirea președinției este realizată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Astfel, la capitolul ”Democrație, libertate și justiție socială”, printre propuneri se numără ”Protecția drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, iar obiectivul asumat este ”Promovarea schimbului de bune practici în domeniu și stimularea protecției minorităților naționale la nivel european”.

Motivarea prezentată în document: ”Soluționarea echitabilă a acestei chestiuni este tot mai stringentă deoarece dreptul european este devansat de convențiile încheiate în cadrul Consiliului Europei sau de recomandările specifice ale altor organizații de drept internațional. În baza prevederilor din tratatele UE privind asigurarea egalității dintre cetățeni, a principiului nediscriminării și a promovării diversității în UE, precum și a concepției “Europa cetățenilor”, dreptul european trebuie să răspundă nevoilor formulate de minoritățile naționale. Nu în ultimul rând, acest subiect este de o necesitate absolută pentru asigurarea unei aderări de succes a statelor-candidate din Balcani, printre care Serbia, cu un număr considerabil de persoane aparținând minorității române”.

Propunerea unei asemenea tematici este una controversată, ea venind la scurt timp după referendumul catalan pentru independență, care a creat o criză majoră în UE. De altfel, exemplul Cataloniei a fost urmat de alte comunități etnice din state membre UE, care încep să discute deschis despre separarea de statele respective: Corsica (Franța), Italia de Nord, Insulele Féroé (sursa: Rador, preluat de HotNews.ro).

Și în România există un exemplu de cerere de autonomie teritorială. Este vorba despre Ținutul Secuiesc, iar în Parlament există un proiect de lege depus de UDMR pentru obținerea acestei autonomii.

Nu e clar în acest moment dacă documentul prezentat de Politico reprezintă forma finală a agendei propuse de România pentru președinția UE sau dacă acesta va fi modificat.

Punctul de vedere al Ministerului de Externe:

Informația recentă apărută pe site-ul Politico privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene este eronată. Documentul publicat nu reprezintă un text asumat de autoritățile publice, ci reprezintă o versiune de document în care erau integrate toate propunerile primite prin intermediul consultărilor interinstituționale și publice, inclusiv online.
După cum probabil este cunoscut opiniei publice, România a realizat un amplu proces de consultări privind stabilirea priorităților viitoarei Preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene, la care au participat toate autoritățile publice centrale, Parlamentul României, Administrația Prezidențială, reprezentanții români din Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor sau Comitetul Economic și Social European. Mai mult decât atât, România a organizat și un Forum de consultări publice, comunicare și dezbateri (Forumul „EU-RO 2019”), la care au participat sute de structuri asociative, sindicale, patronale și din mediul academic.
Tematicile de interes au fost prezentate și discutate de mai multe ori în cadrul Consiliului Interministerial pentru pregătirea şi exercitarea Președinției României la Consiliul UE, împreună cu ministerele prezente, reprezentanții Parlamentului și ai Administrației Prezidențiale. Documentul rezultat din cadrul consultărilor a fost prezentat în comisiile de resort din Parlamentul României (Comisiile de afaceri europene din Camera Deputaților și Senat și Comisia specială specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului UE din primul semestru al anului 2019) și a fost susținut în unanimitate de către toți reprezentanții partidelor politice.
De asemenea, Prim-ministrul României a prezentat tematicile de interes în plenul Parlamentului României, fără a face referire la subiectele sugerate în articolele publicate. Documentul privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene nu este încă public, întrucât urmează a fi aprobat în prealabil de Guvernul României și discutat cu reprezentanții Secretariatului General al Consiliului. Structura documentului este însă publică, este vizibilă pe site-ul de prezentare a pregătirilor pentru preluarea Președinției (http://www.romania2019.eu/tematici-de-interes/), unde se poate observa că aceasta nu corespunde documentului publicat.

Foto: Gov.ro