G4Media.ro

Proprietarii locuințelor încadrate în clasa I de risc seismic nu pot încheia…

sursa foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Proprietarii locuințelor încadrate în clasa I de risc seismic nu pot încheia polițe de asigurare. Care sunt motivele invocate de asiguratori

În prezent, la nivelul Bucureştiul sunt 362 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, iar la nivel naţional în jur de 900. Proprietarii acestora, cei mai vulnerabili în cazul unui cutremur, nu îşi pot asigura locuinţele.

Reprezentanţii asiguratorilor spun că proprietarii care se află în această situaţie nu-şi pot asigura locuinţele din simplul motiv că nu le permite legea.

„Sunt prevederi legale foarte clare care spun că locuinţele care au fost expertizate şi au fost încadrate în clasa I de risc seismic nu se pot asigura. Sub nicio formă. Nici măcar cu o poliţă de asigurare obligatorie. Raţionamentul este că asigurările sunt în general modele de protecţie financiară care se bazează pe risc statistic. În momentul în care ai o certitudine, nu o poţi asigura. În momentul în care avem o clădire încadrată în clasa I de risc seismic se consideră că acea clădire, cu siguranţă, la un cutremur de magnitudine mare va avea avarii semnificative, sau va fi distrusă complet şi atunci, de asta nu se asigură. De exemplu, nu poţi să asiguri împotriva inundaţiilor o casă construită într-o luncă. Nu poţi să plăteşti oricât pentru a avea asigurat orice, pentru că atunci ar trebui să plăteşti valoarea casei. Sigur că oricine te poate asigura, dar prima de asigurare va fi egală cu bunul pe care vrei să îl asiguri dacă riscul e cert”, a declarat pentru TVR, Cosmin Tudor, Director de Dezvoltare, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Prin urmare, singura soluţie rămasă proprietarilor care au locuinţe încadrate în clasa I de risc seismic este să îşi consolideze locuinţele, după care să le asigure.

„Nu mi se pare normal. Ar trebui să se găsească o soluţie ca să avem şi noi acelaşi drepturi cu cei care locuiesc în imobile fără bulină şi care îşi pot asigura locuinţele. Ce vină am eu că am moştenit un apartament de la părinţi încadrat în clasa I de risc seismic şi că locuiesc în el? De ce nu am avea şi noi acestă posibilitate?”, a declarat pentru G4Media.ro, proprietara unui apartament dintr-un imobil încadrat în clasa I de risc seismic.

În prezent, consolidarea clădirilor cu risc seismic poate fi finanțată integral atât de la buget, cât și prin PNRR, după înscrierea în platforma digitală specifică, a anunţat luna trecută Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectele vor putea fi depuse până la 20 februarie, în această sesiune de finanțare, urmând ca de la 1 august platforma să fie deschisă permanent. De la 3 ianuarie, au fost depuse 235 de cereri pentru consolidarea unor blocuri de locuințe și clădiri publice, în valoare totală de 4,29 miliarde lei.

Asigurările obligatorii pentru locuinţe costă 20 de euro/an şi 10 euro/an în cazul caselor din chirpici. Acestea acoperă inundaţiile, cutremurele şi alunecările de teren, iar valoarea maximă a despăgubirilor este 20.000 euro, respectiv 10.000 euro.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Cu siguranță sunt politicieni implicați în firme de asigurări, altfel nu se poate explica aberația asta ”legală”. Adică locuințele din zonele seismice nu se pot asigura dar este obligatoriu să se asigure locuințele din zonele neseismice. Dacă stau la Baia Mare, de exemplu, într-un apartament la etajul 6 din centru, trebuie să-mi fac polița obligatorie, deși nu este zonă seismică, alunecare de teren la fel iar inundații numai dacă vine potopul lui Noe. În schimb, nu-mi pot face asigurare pentru incendiu, sau pentru inundație de la vecinul de sus, până nu dau ciubuc polița obligatorie firmei de asigurări. Pentru că asta este până la urmă, un ciubuc sau o taxă de protecție. De ce nu s-ar putea asigura locuința pentru o sumă oarecare, indiferent de tipul de dezastru care va fi ? Vreau să-mi asigur locuința pentru suma de 50.000 de euro pentru indiferent ce se întâmplă, cutremur, inundații, alunecare de teren, incendiu, etc.

    • Hai sa clarificam:
      – asigurarile sunt precum „fondul de rulment al blocului”, doar ca la nivel de tara; dau un exemplu, ca sa intelegi: sa zicem ca fondul de rulment plateste pentru pagubele la acoperis; daca pui la plata doar pe cei de la ultimul etaj, ca doar la ei e risc real sa intre apa in casa prin acoperis, ei vor avea de platit foarte mult si nu isi vor permite; daca platesc toti locatarii din bloc (desi evident, pentru cei de la parter, riscul sa ajunga apa din acoperis este f f f mic), atunci vor plati toti o suma mai mica, suportabila.
      – asigurarile de cutremur, alunecare de pamant si inundatie naturala sunt obligatorii, ca platind toti, sa reiasa un cost mic pentru fiecare si totusi sa se adune destui bani in fond incat sa ajunga banii sa se acopere pagubele in caz de calamitate. Se cheama solidaritate sociala; platim toti, ca sa platim putin si sa fim asigurati toti. Unii nu au copii, dar platesc impozite din care se intretin gradinite si scoli. Nu putem sa locuim toti in Oradea, in centru, la etajul 6. Si vecinul tau de la parter plateste pentru intretinerea acoperisului si a liftului, desi il afecteaza putin spre deloc problemele la acoperis sau la lift.
      – esti liber sa iti asiguri casa unde vrei si pe ce suma agreezi cu firma de asigurari; partea obligatorie este o felie din asigurarea ta, pe care nu o platesti de 2 ori; pentru riscurile si sumele asigurate stabilite prin lege platesti catre PAID, iar pentru ce vrei tu in plus platesti la firma de asogurari; pe cele 2 impreuna platesti X lei; daca nu ar fi partea obligatorie, ai plati pe ce vrei tu tot X lei, dar ca toti catre firma de asigurari.
      Nu te fura nimeni cu asigurarea obligatorie de locuinta.

  2. Pai pare ok masura, dar ieri si azi s-a tot vehiculat talaș in ventilator pe la televiziuni, unele din cele „serioase”, unde se sustinea ca de fapt nu vor proprietarii romani sa isi asigure locuintele, ca asa sunt ei, nu ar fi prevazatori. Iar acum, ce sa vezi? De fapt chiar asiguratorii nu vor sa te asigure. Curat murdar

    • Casele cu risc seismic 1 ar trebui in mod normal evacuate imediat, iar oamenii din ele ar trebui lasati sa reintre in ele doar dupa consolidare. Ce se intampla acum este ca si cand ai lasa lumea sa circule pe un pod evident subred, stiind ca la un moment dat o sa cada.
      Casele cu risc seismic 1 nu se pot asigura pentru ca riscul e prea mare. Asigurarile sunt un fel mai elaborat de pariuri. Crezi ca ar fi vreo firma de pariuri nebuna sa iti dea cota 100 pentru o victorie a echipei Real Madrid in fata celor de la Dinamo Bucuresti? Exista doar o sansa teoretica ca Dinamo sa castige in fata Realului la fel cum exista doar o sansa teoretica ca un imobil cu risc seismic 1 sa nu pateasca nimic la un cutremur major. In cel mai bun caz, casa de pauriuri iti va da cota 1 pe victoria Realului (stiind ca va trebui sa iti dea toti banii inapoi dupa victoria indiscutabila a Realului), iar firma de asigurari iti va cere sa ii platesti valoarea casei asigurate (stiind ca va trebui sa iti dea toti banii platiti inapoi ca sa iti despagubeasca casa distrusa de cutremur).

  3. Ideea de aasigurare implică protecția față de ceva ce se poate întâmpla, nu de ceva ce nu se va întâmpla. Eliminați absurda asigurare obligatorie pentru cele trei dezastre naturale și veți vedea că vor fi mai mulți asigurați.

    • Asigurarea obligatorie exista din 2009. Pana atunci nu a existat asigurare obligatorie. Erau mai putini asigurati atunci.