Home » Articole » Proiectul care abrogă legile antilegionarism și antifascism, pus pe ordinea de zi a ședinței de marți a Comisiei juridice din Senat / PSD, AUR și PACE au majoritatea în comisie

Proiectul care abrogă legile antilegionarism și antifascism, pus pe ordinea de zi a ședinței de marți a Comisiei juridice din Senat / PSD, AUR și PACE au majoritatea în comisie

799
Proiectul care abrogă legile antilegionarism și antifascism, pus pe ordinea de zi a ședinței de marți a Comisiei juridice din Senat / PSD, AUR și PACE au majoritatea în comisie
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Ascultă articolul

Proiectul inițiat de parlamentari de la partide extremiste și neafiliați, care propune abrogarea legilor antilegionare în numele libertății de expresie a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei juridice a Senatului de marți. Proiectul a obținut săptămâna trecută avizul Comisiei pentru drepturile omului cu votul reprezentanților partidelor extremiste plus al celor de la PSD. Reprezentanta PNL, fosta ministră a Educației Monica Anisie, s-a abținut.

- articolul continuă mai jos -

Termenul pentru raportul Comisiei juridice este chiar marți, 19 mai, astfel că este de așteptat ca proiectul să primească și vot în ședința de mâine a comisiei.

Comisia juridică este condusă de senatorul PSD Ion-Cristinel Rujanu și are în total 15 membri. PSD, AUR și PACE au majoritatea în comisie, cu 9 membri.

Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României a fost inițiată de senatorul SOS Dumitru Manea. La depunerea la Senat, proiectul de lege avea 42 de semnături ale unor parlamentari. Între timp, opt dintre inițiatori s-au retras. Au rămas ca inițiatori 18 membri SOS, 7 POT (la momentul depunerii), 5 AUR și 4 neafiliați. Între timp, mai mulți parlamentari POT au părăsit partidul și sunt tot neafiliați.

Ce propune legea

Propunerea legislativă se intitulează „Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României” și „urmărește să redefinească modul în care drepturile fundamentale pot fi exercitate în contextul promovării identității naționale”.

Scopul declarat în textul propus de lege este stabilirea unui cadru juridic care să permită exercitarea libertăților fundamentale de exprimare, conștiință sau asociere, în scopul promovării intereselor naționale.

Proiectul propune abrogarea totală sau parțială a unor legi în vigoare care incriminează faptele cu caracter fascist, rasist sau antisemit.

  • O.U.G. nr. 31/2002 – interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Pedepsește promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității.
  • Legea nr. 107/2006 – stabilește cadrul legal pentru pedepsirea manifestărilor extremiste.
  • Legea nr. 217/2015 (Legea anti-legionară) – a actualizat legislația anterioară, prin introducerea explicită a interdicției asupra simbolurilor și organizațiilor legionare și incriminând negarea holocaustului în România.
  • Legea nr. 157/2018 (Legea anti-semitism) – Stabilește măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, definește actele antisemite și stabilește pedepse cu închisoarea pentru promovarea acestor idei.
  • Legea nr. 241/2025 –  limitează anumite forme de exprimare considerate extremiste sau xenofobe.

Inițiatorii legii propun ca Parlamentul să instituie un mecanism de evaluare periodică a legilor care impun limite libertăților fundamentale.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ și de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Consiliul Legislativ semnalează că propunerea încalcă Articolul 53 din Constituție, deoarece afirmă că libertățile folosite pentru apărarea identității românești nu pot fi restricționate „pe nicio cale”. În realitate, Legea Fundamentală permite restrângerea exercițiului unor drepturi în condiții specifice și interzice explicit, prin Articolul 30, defăimarea țării, îndemnul la ură națională sau rasială și incitarea la discriminare ori separatism teritorial.

Consiliul motivează respingerea proiectului prin deficiențe grave de tehnică legislativă, și critică utilizarea unor noțiuni ambigue precum „anticorpi identitari” sau „trădare a strădaniilor înaintașilor”, care nu îndeplinesc cerința de previzibilitate a legii.

De asemenea, în aviz se menționează că titlul inițiativei nu corespunde conținutului său real, iar propunerea de a abroga legile care combat fascismul și antisemitismul ar încălca angajamentele internaționale și europene ale României.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole