Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Proiectul inițiat de parlamentari de la partide extremiste și neafiliați, care propune abrogarea legilor antilegionare în numele libertății de expresie a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei juridice a Senatului de marți. Proiectul a obținut săptămâna trecută avizul Comisiei pentru drepturile omului cu votul reprezentanților partidelor extremiste plus al celor de la PSD. Reprezentanta PNL, fosta ministră a Educației Monica Anisie, s-a abținut.
Termenul pentru raportul Comisiei juridice este chiar marți, 19 mai, astfel că este de așteptat ca proiectul să primească și vot în ședința de mâine a comisiei.
Comisia juridică este condusă de senatorul PSD Ion-Cristinel Rujanu și are în total 15 membri. PSD, AUR și PACE au majoritatea în comisie, cu 9 membri.
Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României a fost inițiată de senatorul SOS Dumitru Manea. La depunerea la Senat, proiectul de lege avea 42 de semnături ale unor parlamentari. Între timp, opt dintre inițiatori s-au retras. Au rămas ca inițiatori 18 membri SOS, 7 POT (la momentul depunerii), 5 AUR și 4 neafiliați. Între timp, mai mulți parlamentari POT au părăsit partidul și sunt tot neafiliați.
Propunerea legislativă se intitulează „Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României” și „urmărește să redefinească modul în care drepturile fundamentale pot fi exercitate în contextul promovării identității naționale”.
Scopul declarat în textul propus de lege este stabilirea unui cadru juridic care să permită exercitarea libertăților fundamentale de exprimare, conștiință sau asociere, în scopul promovării intereselor naționale.
Proiectul propune abrogarea totală sau parțială a unor legi în vigoare care incriminează faptele cu caracter fascist, rasist sau antisemit.
Inițiatorii legii propun ca Parlamentul să instituie un mecanism de evaluare periodică a legilor care impun limite libertăților fundamentale.
Propunerea legislativă a primit aviz negativ și de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.
Consiliul Legislativ semnalează că propunerea încalcă Articolul 53 din Constituție, deoarece afirmă că libertățile folosite pentru apărarea identității românești nu pot fi restricționate „pe nicio cale”. În realitate, Legea Fundamentală permite restrângerea exercițiului unor drepturi în condiții specifice și interzice explicit, prin Articolul 30, defăimarea țării, îndemnul la ură națională sau rasială și incitarea la discriminare ori separatism teritorial.
Consiliul motivează respingerea proiectului prin deficiențe grave de tehnică legislativă, și critică utilizarea unor noțiuni ambigue precum „anticorpi identitari” sau „trădare a strădaniilor înaintașilor”, care nu îndeplinesc cerința de previzibilitate a legii.
De asemenea, în aviz se menționează că titlul inițiativei nu corespunde conținutului său real, iar propunerea de a abroga legile care combat fascismul și antisemitismul ar încălca angajamentele internaționale și europene ale României.