Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ministerul Dezvoltării a anunțat marți, 13 ianuarie, lansarea în transparență decizională a unui proiect de lege care conferă autorităților locale rol decizional în reglementarea jocurilor de noroc.
Operatorii vor avea obligația să obțină anual o autorizație de funcționare de la primăria pe raza căreia activează, cu taxă locală calculată în funcție de suprafață și termen de plată de 30 de zile.
Consiliile locale vor putea delimita zonele permise și respinge cereri în funcție de urbanism, ordine publică și sănătatea comunității. Noua autorizație locală se aplică după expirarea celei emise de ONJN, potrivit documentului.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscal-bugetare pentru creșterea capacității financiare a UAT-urilor, în linie cu ținta de reducere a deficitului sub 3% din PIB până în 2031.
Alte măsuri vizează înăsprirea fiscalizării clădirilor neautorizate (majorare de 100% a impozitului pe 5 ani), publicarea listelor debitorilor și a contribuabililor fără restanțe, reducerea cheltuielilor de personal și interconectarea sistemelor IT pentru colectare. Proiectul intră în consultare publică înaintea avizării și adoptării.
Operatorii vor avea obligația să obțină, anual, o autorizație de funcționare de la autoritatea locală pe raza căreia desfășoară activitatea, în prealabil solicitând acordul acesteia.
Consiliile locale vor putea aproba sau respinge cererile în funcție de prioritățile de dezvoltare, urbanism, ordine publică și sănătate comunitară.
Totodată, autoritățile locale vor putea delimita zone unde jocurile de noroc pot sau nu pot funcționa (ex.: în proximitatea școlilor, lăcașurilor de cult, cartierelor rezidențiale) și vor putea stabili o taxă locală pentru autorizația anuală, calculată în funcție de suprafața spațiului, cu termen de plată de 30 de zile de la emiterea autorizației.
Scopul declarat pentru acest proiecte este de întărire a autonomiei locale și posibilitatea adaptării regimului jocurilor de noroc la particularitățile fiecărei comunități, inclusiv descurajarea expansiunii în zone vulnerabile.
Proiectul urmărește consolidarea sustenabilității financiare a României, în acord cu recomandările Consiliului UE (2020) și ale Comisiei Europene (2024) privind reducerea deficitului către 3% din PIB și menținerea datoriei publice la nivel prudent. Ținta asumată este de coborâre a deficitului de la 7,9% (2024) la sub 3% în 2031, prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor la nivel central și local.
Pentru operatorii sălilor de jocuri de noroc nu mai este suficientă licența sau autorizația centrală, devine obligatorie autorizația anuală locală, în situația în care acest proiect va fi adoptat.
Vor exista în plus și posibile restricții teritoriale și condiționări suplimentare în funcție de urbanism și ordine publică. De asemenea, autoritățile locale vor putea introduce o taxă locală calculată pe suprafața spațiului și termene stricte de plată.
Proiectul este în procedură de transparență decizională, după colectarea observațiilor, va fi înaintat pe circuitul de avizare și adoptare.
Multe dintre măsuri au termene de implementare etapizate (de ex., executarea pe VMI/indemnizații din 2026; reorganizări în 90 de zile de la intrarea în vigoare).
”Proiectul de lege vizează instituirea unor măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor, astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice. Pentru atingerea acestui scop, prin proiect, sunt instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, și respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale”, se precizează în document.