Proiect pilot de reformă administrativă în Timiș. Consiliul Județean oferă până la 20 de milioane de lei comunelor care aleg să fuzioneze voluntar / Un proiect de lege al USR se află blocat în Parlament

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alfred Simonis, a anunţat, joi, că instituţia lansează un proiect pilot pentru reformă administrativă în România care vizează înfiinţarea unui fond judeţean, din care vor fi sprijinite comunele care aleg să se unească, oferind între 10 milioane şi 20 de milioane de lei, în funcţie de populaţie, transmite Agerpres. Anterior, o propunere legislativă privind reforma administrativ-teritorială a României, inițiată de deputații USR Alin-Gabriel Apostol și Diana Stoica, care prevede majorarea bugetului timp de 10 ani, a fost respinsă de Senat și se află de aproape un an blocată în procedură la Camera Deputaților, for decizional.

Propunerea de la nivel local din județul Timiș prevede că fondurile vor fi disponibile, indiferent de apartenenţa politică a primarilor, şi nu reprezintă un factor politic, ci o investiţie pe termen lung pentru dezvoltarea comunităţilor.

Scopul iniţiativei este de a ajuta comunele să realizeze proiecte importante, cum ar fi infrastructura, apă, canalizare şi modernizarea şcolilor, fiindcă multe au bugete reduse şi întâmpină dificultăţi financiare.

Alfred Simonis subliniază că CJ Timiş nu obligă comunele să fuzioneze, ci le oferă posibilitatea de a alege liber.

El îndeamnă şi Guvernul să creeze un fond naţional pe aceleaşi principii, având în vedere eficienţa administrativă.

„Vrem să înfiinţăm un fond judeţean care să susţină comunele care aleg să se unească. Concret, dacă două sau trei comune decid de bunăvoie să fuzioneze, vor primi printr-un parteneriat financiar de la Consiliul Judeţean, între 10 milioane şi 20 de milioane de lei, în funcţie de numărul de locuitori. Banii vor fi acordaţi indiferent de culoarea politică a primarilor. Nu este un factor politic, ci o investiţie pe termen lung, prin care comunităţile pot face mai repede ceea ce oricum trebuie făcut: drumuri, apă, canalizare, gaz, modernizarea şcolilor şi alte proiecte esenţiale pentru dezvoltare. Astăzi, o comună mică are un buget redus. Multe dintre ele au deja probleme serioase financiare, iar accesul la finanţări devine din ce în ce mai dificil. De aceea, noi venim cu această soluţie pentru a încuraja comunele să fuzioneze”, transmite Alfred Simonis, într-o postare pe Facebook.

Liderul administraţiei timişene subliniază că primăriile nu sunt obligate să ia măsura comasării şi nu există termene, dar, mai devreme sau mai târziu, reforma va veni.

„Nu obligăm pe nimeni, nu impunem nimic, nu venim cu termene limită. Decizia aparţine exclusiv comunităţilor. Până acum s-a vorbit despre reformă administrativă, despre comasare, dar totul a rămas la nivel de idee fără vreo iniţiativă concretă. Noi propunem un parteneriat financiar şi o viziune clară de dezvoltare. Mai mult, îndemnăm Guvernul să instituie un fond naţional care să funcţioneze pe aceleaşi principii, iar sumele care vor fi acordate pentru comasare se vor recupera, pe de o parte prin reducerea cheltuielilor administrative, mai puţine funcţii de conducere, mai puţine structuri paralele şi, pe de altă parte, printr-o utilizare mai eficientă a banilor pentru investiţii. Reforma nu trebuie făcută cu forţa, dar nici nu poate fi amânată la nesfârşit. Iar pentru aceasta, noi la Consiliul Judeţean Timiş, venim cu o propunere reală. Reforma începe în Timiş”, mai arată Alfred Simonis.

Judeţul Timiş are peste 90 de comune.

Context:

Inițiativa anunțată la Timiș privind sprijinirea comunelor care aleg să se unească nu reprezintă o idee nouă.

O propunere legislativă privind reforma administrativ-teritorială a României, inițiată de deputații USR Alin-Gabriel Apostol și Diana Stoica, care prevede majorarea bugetului timp de 10 ani, a fost respinsă de Senat și se află din aprilie 2025 blocată în procedură la Camera Deputaților, for decizional.

Proiectul prevede încurajarea comasării voluntare a localităților prin creșterea cotei din impozitul pe venit alocat acestora, astfel încât unitățile care aleg să fuzioneze să beneficieze de un buget local majorat timp de 10 ani, în două etape (primii 5 ani și următorii 5 ani), comasarea urmând să fie decisă prin referendum local.

Inițiatorii susțin că măsurile urmăresc creșterea autonomiei financiare și eficientizarea administrației.