Progres promițător pentru diagnosticarea precoce a bolii Parkinson

Acumularea unei anumite proteine în creier este asociată cu anumite forme de boală Parkinson, a confirmat un studiu publicat joi, care ar putea deschide calea către un diagnostic precoce al acestei afecţiuni, transmite AFP, citată de Agerpes.

Prezenţa în cantitate mare a alfa-sinucleinei în lichidul cefalorahidian este „de mare precizie pentru (a identifica) formele tipice ale bolii Parkinson”, rezumă un studiu condus de neurologul american Andrew Siderowf, publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Neurology.

Boala Parkinson este, alături de Alzheimer, una dintre principalele afecţiuni care vizează creierul. Însă, nu se cunoaşte deocamdată pe deplin ce anume cauzează acest rău insidios din cauza căruia pacientul îşi pierde treptat capacitatea de mişcare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cu toate acestea, se ştie că mai mulţi factori sunt asociaţi cu boala Parkinson. Printre ei, de câţiva ani se cunoaşte că pacienţii prezintă adesea agregate de alfa-sinucleină.

Studiul din Lancet Neurology, care se doreşte a fi primul de acest tip efectuat pe sute de pacienţi, confirmă faptul că prin testarea prezenţei unei acumulări a acestei proteine, boala poate fi în mare măsură detectată.

Rezultatele sunt, însă, de o precizie inegală. La pacienţii purtători ai unei mutaţii genetice – numită LRRK2 – asociată cu anumite forme de Parkinson, prezenţa agregatelor este mai puţin sistematică.

Oamenii de ştiinţă sunt încă departe de a realiza un test „biologic” pentru boala Parkinson, care în prezent este diagnosticată doar prin simptomele sale vizibile.

Ar fi necesar să se stabilească mai ales dacă tehnica funcţionează la fel de bine prin analize de sânge, care sunt mult mai uşor de efectuat comparativ cu cele ale lichidului cefalorahidian.

Însă, acest studiu „pune bazele unui diagnostic biologic al bolii Parkinson”, consideră, într-un comentariu publicat şi în Lancet Neurology, cercetători care nu au participat la această lucrare, neurologii Daniela Berg şi Christine Klein. În opinia lor, s-a dovedit acum că rolul alfa-sinucleinei este „revoluţionar în privinţa diagnosticului, cercetării şi studiilor clinice asupra bolii Parkinson”.

Ei consideră că este deosebit de interesant faptul că cercetătorii au constatat, de asemenea, prezenţa unei concentraţii mari de alfa-sinucleină la pacienţi care prezentau semne precoce ale bolii Parkinson, în special o slăbire a simţului mirosului, fără ca acest lucru să fie încă dovedit.