Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Programul pilot prin care se acordă suport alimentar în școli are nevoie de o „revizuire aprofundată a obiectivelor”, este una dintre concluziile unui raport al Băncii Mondiale privind efectele și rezultatele Programului pilot de acordare a unui suport alimentar din România în perioada 2016 – 2023, postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
Un program de mese în școli implementat de guvern poate sprijini și alte obiective pe lângă scăderea abandonului școlar: creșterea performanței școlare, îmbunătățirea sănătății elevilor prin consum de alimente sănătoase sau impulsionarea economiei locale prin produse aduse în școli, sugerează raportul. La finalul articolului sunt modele programele de alimentație în școli alte țări și recomandări de programe pentru Guvern.
Programul de alimentație în școli are nevoie de o „revizuire aprofundată a obiectivelor în conformitate cu problema centrală selectată (n. red abandonul școlar) pentru a fi rezolvată și, în consecință, în ceea ce privește implementarea, o analiză clară a setului de activități necesare ca factori care contribuie la realizarea sa”, recomandă documentul realizat de Banca Mondială.
O altă recomandare se referă la instituțiile implicate care trebui să se coordoneze între ele iar programele privind reducerea abandonului școlar să nu se suprapună.
Programul a fost introdus pentru prima dată în 2016, oferind o masă pentru copiii de vârstă școlară prezenți în timpul orelor de școală: „acordarea unui suport alimentar gratuit, constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi”. De la 50 de școli proghramul acum se aplică în 1.427 de școli, dar a rămas la stadiu de proiect pilot după 10 ani de aplicare.
Raportul privind evaluarea „ex post a impactului Programului de acordare a unui suport alimentar în școli” semnalează faptul că obiectivul principal al programului este reducerea abandonului școlar însă „monitorizarea ar trebui realizată la nivel individual pentru copiii aflați în situații de risc, nu numai la nivel de unitate de învățământ”.
„În acest fel, sistemul de monitorizare ar putea urmări traseul educațional (inclusiv copiii neînscriși și punctele cheie de tranziție) al fiecărui caz în parte. Este nevoie de o
îmbunătățire substanțială a interoperabilității tuturor sistemelor informatice utilizate (în mare parte în paralel) de diferite instituții la nivel central”, mai arată raportul.
„O recomandare cheie se referă la îmbunătățirea procesului de fundamentare. Principalele teme care necesită îmbunătățire sunt definirea problemei, obiectivele generale și obiectivele specifice, estimarea impactului și procesul de consultare publică”.