Profită Big Tech de situația din SUA pentru a suprima vocile dreptei americane? Câteva observații

Vinerea trecută, Twitter a suspendat permanent contul președintelui Trump, invocând riscurile „incitării la violenţă” din partea liderului american, la două zile după ce protestul susţinătorilor săi a degenerat în violenţe, iar clădirea Capitoliului a fost luată cu asalt. „După o analiză atentă a tweet-urilor recente de pe contul @realDonaldTrump şi a contextului acestora am suspendat definitiv contul din cauza riscului de a continua incitarea la violenţă,” a precizat compania. Contul președintelui Trump avea în acel moment peste 88 de milioane de urmăritori.

Joi, Facebook a decis să nu-i mai permită accesul lui Trump pe această platformă, precum și pe Instagram, până cel puţin după învestirea noului preşedinte, Joe Biden, programată pentru 20 ianuarie, a anunţat CEO-ul companiei, Mark Zuckerberg. Decizia lui Trump „de a-şi folosi platforma pentru a încuraja şi nu a condamna acţiunile susţinătorilor lui de la clădirea Capitoliului a tulburat, pe bună dreptate, oamenii din SUA şi din lume. Credem că riscurile de a-i permite preşedintelui să continue să folosească serviciul nostru în această perioadă sunt prea mari. Astfel, extindem blocarea impusă conturilor lui de Facebook şi Instagram pe termen nedeterminat şi pentru cel puţin următoarele două săptămâni, până ce transferul de putere este finalizat,” a afirmat Zuckerberg.

Trump a postat apoi de pe contul oficial de Twitter al preşedinţiei SUA, @POTUS, dar mesajele sale au fost şterse imediat de compania de socializare media.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Tot vineri, Twitter a mai anunțat că va suspenda permanent conturile care promovează teoria conspirației QAnon, interzicând totodată conturile unor aliați ai președintelui, precum Michael Flynn – fost consilier de securitate naţională al preşedintelui Trump – și Sidney Powell, avocată în echipa de campanie a republicanului. De asemenea, rețeaua de microblogging l-a suspendat pe Ron Watkins, administratorul site-ului de imagini compuse din panouri de mesaje 8kun, care serveşte ca bază pentru QAnon.

Ulterior, Apple şi Google au retras de pe platformele lor aplicaţia Parler, preferată de simpatizanţii preşedintelui Trump, invocând „ameninţări cu violenţe” şi „activităţi ilegale,” în contextul incidentelor de miercurea trecută din clădirea Capitoliului de la Washington. Luni, rețeaua nu mai era deloc accesibilă, după ce compania Amazon i-a tăiat accesul la servere întrucât „a observat recent o creştere persistentă a conţinuturilor violente.”

Alte companii mai mici, cum ar fi Twitch, Snapchat, Reddit, Discord, Shopify şi TikTok, au restricţionat de asemenea mesajele preşedintelui republican și alte unor ultilizatori de dreapta, citând aceleași îndemnuri la violență.

După ce Twitter şi Facebook i-au închis conturile, oprirea reţelei de socializare Parler îl privează pe preşedintele Trump de încă un canal de comunicare. Singurele sale modalităţi de a se adresa simpatizanţilor săi rămân acum unele posturi TV mai prietenoase, respectiv Fox News, OAN şi Newsmax, reţele sociale mai puţin cunoscute, precum Gab sau MeWe, platforme video ca Rumble şi DLive sau website-uri de ştiri alternative celor din media mainstream, precum American Media Periscope. Este clar însă că mesajele sale către susținătorii săi nu vor mai beneficia de platformele largi de care s-a bucurat până zilele trecute, c u consecințe politice, sociale și economice majore pentru Statele Unite.

Acuzații de cenzură

Ofensiva companiilor Big Tech împotriva lui Trump și a aliaților săi republicani și conservatori a stârnit proteste vehemente în rândul dreptei americane. Aceasta acuză cenzura la care au recurs giganții tehnologici și care, afirmă ei, este un atac la adresa libertății de exprimare. În plus, aceste companii sunt criticate pentru interferența politică la care au recurs și pe care par acum să nu o mai ascundă.

Interzicerea contului @realDonaldTrump „dovedește că Twitter nu este doar o platformă” a scris publicația conservatoare New York Post, în timp ce un material de opinie postat pe site-ul FoxNews, în general favorabil Administrației Trump, a avertizat că „Stânga ar trebui să fie cea mai îngrijorată de această epurare a conservatorilor” care ar putea să fie folosită împotriva ei atunci când partidul Republican va reveni la putere.

La randul sau, Elon Musk, fondatorul Tesla si cel mai bogat om din lume, a scris ca multi oameni vor fi „nefericiti” ca firmele Big Tech au devenit „arbitrul de facto al discursului liber.”

Mesaje similare au exprimat și voci conservatoare importante din Statele Unite, atât politicieni, membri ai Congresului și comentatori de dreapta, dar și figuri internaționale majore. Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant rus al lui Vladimir Putin, care a supraviețuit otrăvirii de două ori, a publicat pe site-ul său un mesaj în 11 puncte în care susține că interzicerea lui Trump reprezintă „un act de cenzură inacceptabil,” care s-a bazat pe „emoții și preferințe politice personale” și că astfel de decizii sunt luate de „persoane pe care nu le cunoaștem, în baza unei proceduri pe care nu o cunoaștem.”

Opozantul rus a precizat că Donald Trump „a spus lucruri foarte iresponsabile,” dar că pentru acest lucru a plătit la alegerile din 3 noiembrie, atunci când nu a mai fost votat de cetățenii SUA. Navalnîi a mai subliniat că acest precedent, de blocare a președintelui american pe Twitter, va fi folosit de liderii autoritari în momentul în care vor vrea să își reducă la tăcere adversarii.

Luni, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat că  cancelarul Angela Merkel consideră „problematică” închiderea de către mai multe reţele de socializare a conturilor preşedintelui Trump, însă a apreciat favorabil practica recentă a acestor reţele de a-i adnota mesajele liderului american. „Se poate interfera în libertatea de exprimare, dar în limitele definite de legislator, nu prin decizia conducerii unei companii,” a afirmat Seibert.

La rândul lor, reprezentanţi ai întregului spectru politic din Franţa au criticat excluderea preşedintelui american de pe reţelele sociale online. Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a apreciat că „reglementarea giganţilor informatici nu poate fi făcută chiar de către oligarhia informatică.” El a declarat că este „şocat” de deciziile împotriva lui Trump şi a denunţat ameninţarea aşa-numitei „oligarhii digitale” la adresa statelor şi a democraţiilor, afirmând că doar „poporul suveran,” statele şi justiţia au legitimitate pentru reglementarea domeniului respectiv.

Comisarul european, Thierry Breton, şi-a exprimat la rândul său „perplexitatea” faţă de deciziile respective, în timp ce purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, a apreciat că „reducerea la tăcere” a unei persoane în reţelele sociale, devenite „un gen de spaţiu public,” ridică probleme „în lipsa unor criterii stabilite exact” prin lege. El a precizat că există o diferenţă între moderarea unui conţinut şi împiedicarea exprimării unei persoane.

Poziții similare au exprimat și repărezentanții opoziției de la Paris. De exemplu, Marine Le Pen, preşedinta Adunării Naţionale, mișcare de extremă dreaptă, a caracterizat măsurile împotriva lui Trump ca pe o „acaparare a puterii” de către „grupuri private mari care consideră în prezent că au mai multă putere decât un stat, ceea ce este probabil adevărat.”

Câteva observații

Ce i-a făcut însă pe reprezentanții dreptei americane să critice atât de vehement ofensiva digitală a marilor companii din domeniul tehnologiei informației? Printre altele, Trump și aliații săi republicani și conservatori susțin că:

• Suspendarea contului lui Trump a venit după ce acesta a scris un mesaj pe Twitter în care anunța că nu va lua parte la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden la Washington pe 20 ianuarie. Mesajul lui Trump a fost interpretat de unii ca o invitație la o altă revoltă în capitala federală, dar acest lucru a fost contestat de multe voci, inclusiv din stânga eșichierului politic. Multe dintre mesajele sale trecute au inclus declarații incendiare, afirmații rasiste și amenințări cu violența, însă ele nu au provocat reacții similare din partea Big Tech. Reacția exagerată a acestora este, în opinia criticilor, cel puțin suspectă.
• Decizia de a-l pedepsi pe Trump pentru că ar fi sugerat recurgerea la violențe a venit în contextul în care chemări la revoltă ale suporterilor stângii, ale Antifa și Black Lives Matter nu sunt vizate de represalii similare. După moartea lui George Floyd în luna mai a anului trecut, Colin Kaepernick – fostul jucător de fotbal american, devenit activist pentru justiția socială – a transmis adepților săi de pe platformele de socializate că „revolta este singura opțiune” și că aceștia „au dreptul de a lupta înapoi.” De asemenea, candidata democrată, Cori Bush, a cerut susținătorilor săi să se prezinte la proteste pentru a „perturba pacea,” deoarece dacă sunt „pașnici… NU este un protest.” Giganții digitali nu au luat niciun fel de măsuri împotriva acestor mesaje și al altora similare, susțin conservatorii americani, dând ca exemplu conturile unor membri Antifa care au promovat constant „rezistența violentă” împotriva Administrației Trump.
• Marile companii din domeniul tehnologiei informației au declanșat o ofensivă împotriva președintelui Trump și a aliaților săi în timp ce, de ani de zile, refuză să blocheze accesul liderilor de la Teheran, care cer constant ștergerea violentă a  Israelului de pe hartă, a oficialilor din Venezuela, acuzați de înformetarea a milioane de oameni, a regimului de la Moscova – unde opozanții politici sunt închiși și media independentă este hărțuită – sau a celui din China, cunoscut pentru torturarea musulmanilor uighuri și pentru informațiile false pe care le diseminează constant, inclusiv de pe conturile oficiale ale Ministerului de Afaceri Externe.
• Campania Big Tech este perceputa ca echivalentă cu cenzura și cu îngrădirea libertății de exprimare. Chiar și American Civil Liberties Union, în general critică la adresa Administrației Trump, a avut dificultăți în a justifica decizia Big Tech. Democrații și stânga americană ar trebui să fie îngrijorate și ele de aceste acțiuni, care ar putea, susțin criticii, să se întoarcă împotriva lor în viitor, atunci când republicanii vor recâștiga puterea la Washington. Cei ce aplaudă acum euforici aceste măsuri de cenzură vor fi cei care vor suporta consecințe similare sub o adminstrație de dreapta, afirmă criticii Big Tech.
• În plus, acțiunile companiilor tehnologice de a-l priva pe președintele Trump de instrumentele sale de comunicare favorite cu susținătorii săi evidențiează nu doar puterea pe care acestea o dețin asupra unuia dintre cei mai puternici bărbați din lume, ci și, în general, influența uriașă pe care o au asupra discursului public: ele decid cine are dreptul să vorbească și să fie auzit, cu consecințele și riscurile de rigoare pentru opinia publică americană. Dacă aceste lucruri îi se pot întâmpla președintelui Statelor Unite, ce drepturi mai are un simplu internaut, se întreabă contestatarii Big Tech? Orice opinie care nu pare conformă politicii lor ar putea fi de-acum suprimată fără multe explicații.
• Nu puțini sunt cei care afirmă că, prin eforturile lor recente împotriva conservatorilor, Big Tech se răzbună astfel pe eforturile președintelui Donald Trump și ale aliaților săi conservatori de a modifica așa-numita Section 230 din Communications Decency Act, legea care protejează companiile de internet de responsabilitatea privind materialele postate de utilizatori. Section 230 a fost adoptată în 1996 ca parte a unei legi numită Legea privind decența în comunicații, care viza în primul rând reducerea pornografiei online. Ideea era că o astfel de protecție era necesară pentru a încuraja apariția de noi tipuri de comunicații și servicii la începutul internetului. Cele mai multe prevederi ale legi au fost respinse de instanțe ca fiind o încălcare neconstituțională a libertății de exprimare, dar Section 230 a rămas. În practică, legea protejează orice site web sau serviciu care găzduiește conținut – cum ar fi secțiunile de comentarii ale ziarelor, serviciile video precum YouTube și serviciile de socializare precum Facebook și Twitter – de procesele privind conținutul postat de utilizatori. Trump și alți critici afirmă însă că Section 230 a oferit giganților tehnologici o protecție juridică prea mare și le-a permis să scape de responsabilitatea acțiunilor lor. Congresul este însă singurul în măsură să schimbe Section 230.
• Ofensiva giganților digitali împotriva lui Trump și a aliaților săi pare să fi fost coordonată in avans. Twitter și Facebook au acționat aproape la unison în ceea ce privește contul @realDonald Trump, în timp ce măsurile luate împotriva platformei Parler au fost și ele luate aproape simultan de Google și Apple. Criticii afirmă că, foarte probabil, companiile aveau deja pregătit un plan de cenzurare a vocilor conservatoare și au profitat de situația politică și socială de la Washington pentru a-l pune în aplicare.
• Decizia celor de la Twitter de a suspenda conturile celor care promovează teoria Qanon pare și ea cel puțin controversată. De exemplu, ani de zile, Twitter nu a acționat deloc împotriva celor care au promovat teoria despre o pretinsă înțelegere pe care Trump ar fi făcut-o cu Rusia pentru a câștiga alegerile prezidențiale din 2016, deși ancheta oficială ulterioară condusă de procurorul special Robert Mueller nu a indicat nicio dovadă concretă că acest lucru ar fi avut loc cu adevărat. Mai mult, informații diverse au sugerat că dosarul care a stat la baza investigației ar fi fost compilat de Christopher Steele la solicitarea rivalilor democrați. Politicieni democrați, vedete de la Hollywood și ziariști liberali au vorbit constant, fără dovezi, despre faptul că Trump este „agentul lui Putin” fără a suferi niciun fel de consecințe din partea platformelor digitale.
• Deciziile luate de companiile Big Tech arată faptul că ele nu mai sunt simple platforme de socializare și popularizare a unor mesaje. Giganții tehnologici au devenit parte a jocului politic din America, cu consecințe majore în luptele dintre democrați și republicani, asupra campaniilor electorale viitoare și a modului în care alegătorii pot fi influențați pentru a alege sau respinge un candidat etc. Acest lucru, susțin criticii, a fost evident în campania electorală încheiată recent, când Twitter a decis suspendarea contului publicației New York Post, după ce aceasta a publicat mai multe dezvăluiri compromițătoare despre fiul candidatului democrat, Hunter Biden, intervenind astfel în jocul politic. Nu este de mirare că  aceste companii au fost acuzate de nenumărate ori că nu sunt altceva decât „instrumente de propagandă ale Partidului Democrat.”
• Eforturile actuale ale celor din Big Tech împotriva dreptei americane sunt văzute ca încercări de a intra în grațiile Partidului Democrat, cel care va controla puterea politică la Washington cel puțin până la următoarele alegeri, programate în toamna anului 2022. Jennifer Palmieri, o fostă oficială din Administrația Obama, a atras atenția pe Twitter asupra acestui lucru, în timp ce un editorialist conservator a scris că decizia Big Tech a creat un „coșmar politic” pe termen lung pentru democrați, care va antagoniza și mai mult zecile de milioane de suporteri ai lui Trump și vor face dificile încercările lui Biden de a unifica națiunea extrem de divizată.
• Nu trebuie uitat, spun criticii, că mulți dintre directorii acestor companii – care au o atitudine vădit liberală – au fost unii dintre cei mai mari donatori pentru campania lui Joe Biden, iar acum ei culeg roadele susținerii acestuia. În decembrie, Reuters a scris despre eforturile celor din Big Tech de a-și impune aliații în roluri în Administrația Biden, de la donatori digitali bogați care devin membri ai noii conduceri politice a SUA până la directori superiori ai companiilor tehnologice care încearcă să profite de legăturile lor cu echipa de tranziție a democratului.
• Media americană, în general liberală și anti-Trump, este văzută ca parte a aceleiași ofensive împotriva dreptei americane a marilor companiilor din domeniul tehnologiei informației, care încearcă „să sugrume” vocile conservatoare. Republicanii dau ca exemplu dezvăluirile despre Hunter Biden, care au fost complet ignorate sau tratate cu superficialitate de către cele mai multe instituții media de peste ocean. Acestea au preferat în schimb să promoveze mesajul lui Joe Biden că dezvăluirile sunt parte a unei campanii de „dezinformare rusești” insa democratul nu a oferit nicio dovadă pentru a-și justifica afirmațiile. La randul lor, agențiile americane din domeniul securității naționale au afirmat că acest lucru nu este adevărat și că laptopul ce conține mesajele electronice ale fiului democratului pare să fie autentic.
• Criticii acuză media americană că nu a luat poziții ferme împotriva acestor încălcări ale dreptului la exprimare. Dimpotrivă, ziariștii americani, care au reacționat vehement imediat de fiecare dată când președintele Trump ataca presa din Statele Unite, au acceptat cenzurarea vocilor conservatoare și chiar au salutat suspendarea și interzicerea unor conturi sau personalități conservatoare. Criticii îl  dau ca exemplu pe senatorul Josh Hawley, cel care anunțase că va contesta certificarea validării lui Joe Biden în Congres chiar în ziua în care au avut loc violențele de la Washington. La doar o zi după atacul împotriva Capitoliului, compania Simon & Schuster a anuțat că nu va mai publica cartea politicianuui, intitulată The Tyranny of Big Tech, care urma să apară în iunie. Respingerea unei cărți despre cenzura companiilor digitale este considerată de mulți apogeul cenzurii și dovada că ofensiva stângii împotriva libertății de exprimare pare să fie scăpată sub control.
• Așa cum afirma și opozantul rus Alexei Navalnîi, precedentul de blocare a președintelui american pe Twitter ar putea fi folosit de liderii autoritari în momentul în care vor vrea să își reducă la tăcere adversarii. „Acest precedent va fi exploatat de dușmanii libertății de exprimare din întreaga lume. Și în Rusia. De fiecare dată când trebuie să tacă pe cineva, ei vor spune: Aceasta este doar o practică obișnuită, chiar și Trump a fost blocat pe Twitter.” Riscurile sunt uriașe, mai ales în țările care se confruntă cu regimuri autoritare. Putin, Maduro sau ayatollahul de la Teheran au acum, afirmă criticii, o justificare la îndemână pentru a pune pumnul în gura contestatarilor lor.
• În sfârșit, nu trebuie trecut cu vederea impactul economic-financiar al acțiunilor Big Tech. Trump avea zeci de milioane de urmăritori pe Twitter și Facebook înainte ca conturile sale să fie suspendate permanent. În zilele care au urmat deciziei companiilor de a-l interzice, suporterii săi au părăsit în masă cele două platforme. Consecințele financiare pentru „oligarhii tehnologici” nu s-au lăsat așteptate. De exemplu, acțiunile Twitter au scăzut cu aproape 10% la începutul tranzacționărilor de luni, înainte de a-și reduce unele pierderi și de a tranzacționa în scădere de 6% până la prânz. Foarte probabil, pierderi similare vor fi suferite și de companiile similare. Este greu de anticipat însă în acest moment ce se va întâmpla pe termen lung și câte miliarde de dolari vor reprezenta pierderile cauzate de suspendarea lui Trump și a aliaților săi. Riscurile pentru companii sunt insa reale si ar trebui sa dea de gandit, au avertizat expertii.

Surse: Twitter, Facebook, FoxNews, New York Post, CNN, France 24, Reuters, CNBC. Foto: Siglele marilor companii tech (Google, Apple, Facebook, Amazon)