Profesorul francez Etienne-Emile Baulieu, inventatorul pilulei avortive, a murit la 98 de ani

Profesorul Etienne-Emile Baulieu, inventatorul pilulei avortive, a murit vineri la vârsta de 98 de ani, a anunţat soţia sa pentru AFP, citată de Agerpres.

Atât medic, cât şi cercetător, a fost renumit la nivel mondial pentru impactul ştiinţific, medical şi societal al muncii sale privind rolul hormonilor steroizi.

„Cercetările sale au fost ghidate de angajamentul său faţă de progresul posibil datorită ştiinţei, de angajamentul său faţă de libertatea femeilor şi de dorinţa sa de a permite tuturor să trăiască vieţi mai bune şi mai lungi”, îşi aminteşte soţia sa, Simone Harari Baulieu, într-un comunicat.

„Etienne-Emile Baulieu a fost ghidat de-a lungul vieţii sale de un singur imperativ: acela al demnităţii umane”, a postat Aurore Berge, ministrul francez al Egalităţii de Gen, pe Twitter.

Născut pe 12 decembrie 1926, la Strasbourg, Etienne Blum a luat numele de Emile Baulieu când s-a alăturat Rezistenţei antinaziste la vârsta de 15 ani.

Doctor în medicină (1955) şi doctor în ştiinţe (1963), endocrinolog, a fondat Unitatea de Cercetare 33 la INSERM în 1963 pentru a lucra pe hormoni, pe care a condus-o până în 1997 şi unde a lucrat până la sfârşit.

Este cunoscut în special pentru dezvoltarea pilulei RU-486 în 1982. Această pilulă avortivă a modificat viaţa a milioane de femei din întreaga lume.

Cercetările sale asupra DHEA, hormonul a cărui secreţie şi activitate anti-îmbătrânire le-a descoperit, l-au determinat şi să lucreze pe neurosteroizi (steroizi ai sistemului nervos). De asemenea, a dezvoltat un tratament pentru depresie, pentru care este în desfăşurare un studiu clinic în mai multe spitale universitare.

În cabinetul său de la Spitalul Universitar Kremlin-Bicetre, pe care a continuat să-l folosească de trei ori pe săptămână şi unde erau îngrămădite fotografii, diplome, dosare care conţineau „munca unei vieţi” şi chiar sculpturi dăruite de prietenul său Niki de Saint-Phalle, el şi-a exprimat, până la sfârşit, dorinţa de a „fi util”.

În 2008, a fondat Institutul Baulieu pentru a înţelege, preveni şi trata bolile neurodegenerative, cum ar fi maladia Alzheimer. Cercetările sale au vizat proteina tau, împreună cu o altă proteină, FKBP52, pe care o descoperise şi care este prezentă în mod natural în organism.

Decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare şi Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului, el a primit numeroase premii în Franţa. În Statele Unite a primit premiul Lasker, cea mai înaltă distincţie ştiinţifică a Americii.

Recăsătorit cu Simone Harari Baulieu, a rămas văduv de Yolande Compagnon. Lasă în urmă trei copii, opt nepoţi şi nouă strănepoţi.