Producătorii de medicamente fac apel la luarea unei măsuri în regim de urgență pentru majorarea bugetului în domeniu: Taxa clawback va agrava limitarea accesului pacienților la medicamente

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) face apel la luarea unei măsuri în regim de urgență pentru majorarea bugetului de medicamente, care să acopere întregul an 2020, estimând că, în caz contrar, taxa clawback va ajunge la o valoare de peste 32% în acest an, agravând limitarea accesului pacienților la medicamente.

Asociația propune plafonarea taxei clawback pe diferite niveluri și semnarea unui Memorandum de colaborare cu autoritățile relevante.

Comunicatul ARPIM:

Taxa clawback continuă să înregistreze creșteri, ajungând în trimestrul al 4-lea al anului 2019 la 27,65% (față de 26,49% în trimestrul anterior), chiar și în condițiile în care bugetul alocat medicamentelor a fost ajustat cu rata inflației pentru această perioadă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) face apel pentru luarea unei decizii responsabile şi în regim de urgență cu privire la bugetul de medicamente, care să acopere întregul an 2020. În caz contrar, se estimează că taxa clawback va ajunge la o valoare de peste 32% în acest an, agravând limitarea accesului pacienților la medicamente. Spre deosebire de alte taxe aplicabile în România, aceasta este o taxă pe cifra de afaceri, complet lipsită de predictibilitate și transparență, valoarea sa oscilând semnificativ de-a lungul timpului. Nicio altă industrie din România nu este supusă unei impozitări similare.

„Bugetul sănătății, incluzând şi bugetul alocat medicamentelor, trebuie privit ca o investiție, mai ales dacă luăm în calcul valoarea pe care medicamentele o aduc pe termen lung pacienților, sistemului de sănătate, societății. Indiferent de situația politică actuală cu care ne confruntăm, o decizie necesară și urgentă pentru pacienți este creșterea pentru 2020 a bugetului pentru medicamente, o măsură anunțată și promisă de Guvernele din ultimii ani. În același timp, Guvernul Orban și-a asumat public ca obiectiv prioritar îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație, la standarde europene. Finanțarea insuficientă afectează considerabil acest deziderat”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.

ARPIM oferă sprijin în identificarea rapidă a unor soluții pentru un acces continuu al pacienților la medicamentele necesare, printre care plafonarea taxei clawback pe diferite niveluri și semnarea unui Memorandum de colaborare cu autoritățile relevante, acțiune inițiată la finalul anului 2019.

“Avem încredere că discuțiile și consultările pornite deja în cadrul grupului de lucru interministerial pentru taxa clawback vor genera rapid soluții concrete, în beneficiul pacienților. Cu toate acestea, fără o creștere a bugetului alocat medicamentelor, conform nevoilor de tratament ale pacienților români, orice soluție privind o nouă formulă de calcul a taxei nu va face decât să adâncească actuala criză a medicamentelor”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi reglementările privind cel mai mic preţ european la medicamente în România a dus, în ultimii 4 ani, la retragerea de pe piaţă a peste 2.500 de medicamente. Începând din 2015, aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase de pe piață, ceea ce reprezintă dublul numărului de medicamente noi rambursate în România în ultimii 10 ani.

Este nevoie de soluții pe termen lung, în beneficiul accesului pacienților la medicamente. ARPIM este pregătită în orice moment să sprijine Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Mininisterul de Finanțe pentru identificarea și implementarea lor.

Foto: Pexels.com