Procesul în care Ambramovici contestă sancțiunile UE a început la Curtea Europeană de Justiție / Avocații săi susțin că faima oligarhului este legată de fostul său statut de patron al clubului Chelsea, nu de originile sale rusești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Lupta juridică a omului de afaceri ruso-israelian Roman Abramovici împotriva sancțiunilor Uniunii Europene (UE) a început miercuri la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg. Avocații lui Abramovici au susținut că sancțiunile impuse de UE împotriva acestuia sunt nefondate și sunt doar o consecință a statutului său proeminent de antreprenor rus renumit, scrie Jerusalem Post.

Prezentându-și cazul în fața unui complet de cinci judecători, echipa de avocați a lui Abramovici, formată din Thierry Bonntick, Carsten Zatschler și Stephane Bonfassi, a susținut că recunoașterea internațională a omului de afaceri provine în principal din faptul că a deținut clubul de fotbal Chelsea în ultimele două decenii. Aceștia au subliniat faptul că faima lui Abramovici a fost asociată în primul rând cu proprietatea sa asupra clubului și nu doar datorită moștenirii sale rusești.

Avocații au declarat: „Roman Abramovici ar putea fi unul dintre cei mai cunoscuți ruși din Europa – această faimă are puțin de-a face cu originile sale rusești, ci mai degrabă cu faptul că timp de 20 de ani a fost proprietarul clubului de fotbal Chelsea. Faptul că a devenit proprietarul FC Chelsea l-a transformat într-un nume cunoscut în toată Europa și, într-o oarecare măsură, în toată lumea, cel puțin acolo unde se urmărește Premier League”.

Contestând validitatea sancțiunilor UE, echipa de avocați a lui Abramovici a pus la îndoială lipsa de dovezi substanțiale prezentate de Consiliul European în sprijinul sancțiunilor impuse anul trecut. Aceștia au argumentat că Consiliul și-a bazat decizia pe articole vagi de pe bloguri și din presă, fără niciun suport substanțial.

Avocații au subliniat că Abramovici nu a beneficiat de deciziile luate de autoritățile ruse și au contestat faptul că Consiliul European nu a prezentat nicio dovadă care să sugereze contrariul. Aceștia au mai arătat că decizia Consiliului s-a bazat pe evenimente istorice fără relevanță contemporană, contrar hotărârilor anterioare care impun ca sancțiunile să se bazeze pe informații actuale și relevante.