Pristina solicită Belgradului daune de război şi proprietăţi ale fostei Iugoslavii. Evoluția tensiunilor dintre Kosovo și Serbia

Pe lângă despăgubirile de război, pe care instituţiile kosovare au anunţat că le vor solicita de la Belgrad, Pristina a introdus pe lista solicitărilor preluarea unor datorii internaţionale ale Kosovo şi a unor proprietăţi ale fostei Iugoslavii, respectiv sedii diplomatice şi consulare, obiective militare şi o parte a arhivei – informează cotidianul belgrădean „Vecernje novosti”, citat de Rador. Potrivit sursei citate,  încercarea Pristinei de a primi daune băneşti şi proprietăţi este departe de realitate, deoarece Kosovo-Metohija nu era republică, ci provincie sârbă şi a fost exceptată ca succesor al proprietăţilor din fosta Iugoslavie.

De asemenea, „Vecernje novosti” comentează că nimeni nu aminteşte faptul că Serbia a preluat toate datoriile Kosovo, că Serbia a investit timp de decenii în regiunea subdezvoltată Kosovo-Metohija, deoarece autorităţile sârbe de atunci doreau să determine albanezii kosovari să renunţe la separatism.

Astfel, albanezii kosovari niciodată nu au plătit impozite şi taxe, nu şi-au plătit facturile la energie electrică, căldură sau telefon, dar au beneficiat de pensii, alocaţii pentru copii şi alte indemnizaţii.

„Vecernje novosti” subliniază că dacă la toate acestea se adaugă şi valoarea proprietăţilor Serbiei din Kosovo, aceasta depăşeşte cu mult presupusa datorie solicitată de albanezii kosovari de la Serbia.

Comandantul KFOR consideră că decizia privind formarea Armatei Kosovo a fost luată într-un moment nepotrivit

Pe de altă parte, comandantul KFOR, general-maior Lorenzo D’ Addario, a declarat că decizia de transformare a Forţei kosovare de Securitate (KBS) în Armata Kosovo a survenit într-un moment nepotrivit, dar a subliniat că misiunea KFOR este gata să intervină dacă situaţia de stabilitate este în pericol.

Potrivit comandantului KFOR, „Consiliul Nord Atlantic va trebui să reanalizeze nivelul angajamentului NATO cu KBS”. „Este sigur că NATO prin misiunea KFOR va rămâne angajat în asigurarea securităţii din Kosovo şi a stabilităţii Balcanilor de Vest” – a subliniat D’Addario, subliniind că misiunea KFOR nu are mandat politic.

„Prezenţa KFOR în Kosovo este în conformitate cu rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta însemnă că vom continua să asigurăm securitatea tuturor cetăţenilor Kosovo şi vom fi pregătiţi să intervenim când stabilitatea va fi în pericol” – a concluzionat comandantul KFOR, amintind că secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „în principiu, tranziţia KBS spre Armata Kosovo este de competenţa autorităţilor kosovare, dar este clar că această decizie a fost luată într-un moment total nepotrivit”.

Bruxelles-ul propune Pristinei eliminarea taxelor vamale pentru mărfurie importate din Serbia

În fine, șefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, comisarii europeni pentru negocieri de aderare şi comerţ, Johannes Hahn şi Cecilia Malmström, au trimis o scrisoare comună premierului Kosovo, Ramush Haradinaj, în care explică poziţia Uniunii Europene faţă de tarifele vamale introduse de Pristina pentru mărfurile importate din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, respectiv solicită retragerea imediată a acestor taxe – a confirmat purtătorul de cuvânt al UE, Maja Kocijancic.

„În scrisoare este reiterată oferta comisarului Hahn prin care trebuie rezolvate obiecţiile Pristinei referitoare la funcţionarea Acordului CEFTA” – a declarat Kocijancic, fără a intra în detalii. Printre altele, în semn de bunăvoinţă, reprezentanţii UE solicită ca Pristina să renunţe la taxele suplimentare până la şedinţa de luni de la Bruxelles când este analizat stadiul implementării Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA) dintre Kosovo şi UE.

Potrivit presei kosovare, Guvernul Kosovo nu va accepta acest compromis. Între timp, Televiziunea Kosovo a anunţat că la întâlnirea cu Mogherini, Haradinaj va discuta despre rezoluţia privind dialogul cu Belgradul, despre hotărârea privind formarea Armatei Kosovo şi despre taxele vamale introduse pentru mărfurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina.

(Sursa: RADOR)