Principala problemă a presei locale – lipsa finanțării / Este sustenabilă finanțarea mass-media prin granturi?

Principala problemă cu care se confruntă presa locală din România este lipsa de finanțare, pe o piață în care modelul clasic de business de presă, bazat pe un mix între veniturile din distribuție și publicitate, a dispărut iar prețurile la publicitate sunt dictate de Facebook și Google, a declarat Toni Hrițac, redactor șef Ziarul de Iași, în cadrul conferinței Sierra Quadrant „Presa locală, pilon esențial pentru o democrație autentică”.

Într-o astfel de situație de subfinanțare, majoritatea ziarelor regionale au fost nevoite să-și reducă personalul, atât în zona administrativă, cât şi în zona editorială, a arătat Toni Hrițac. Iar primii care au plecat au fost reporterii specializați pe investigații, astfel încât s-a ajuns în situația ca, de multe ori, presa să se rezume la o „competiție de alergare” pentru a ajunge primul să filmezi un incident sau să dai o știre despre un accident.

„Politicienii, cu precădere în plan local, cumpără ieftin serviciile și grațiile presei”

Brîndușa Armanca, jurnalistă și profesoară universitară, notează că, deoarece „nu sunt bani corecți în piață”, jurnalistul „întinde mâna către cei care au”.

Aceasta a citat concluziile unui studiu apărut în 2020 și realizat de Marius Dragomir, care indică o perspectivă sumbră: în Ungaria, cheltuielile cu publicitate comercială în mass-media erau duble față de România, o țară de două ori mai mare ca populație.

Câteva date semnificative din acest studiu:

• Între 2017 și 2019, Europa de Vest a cheltuit pentru publicitate comercială în mass-media 106 miliarde de dolari
• În acest interval de 2 ani, în Europa de Est s-au cheltuit 16 miliarde de dolari
• Rusia cheltuia, în 2018, 6 miliarde de dolari pe publicitate
• Marea Britanie a cheltuit, în 2018, 18 miliarde de dolari
• Slovacia cheltuia 332 de milioane de dolari
•  În România, în 2018, s-au cheltuit 300 de milioane de dolari pentru publicitatea comercială, pentru toată presa din România

„Deci 3 paie la 10 măgari. Cam asta este împărțeala”, a subliniat Brîndușa Armanca.

Dacă cifrele sunt analizate defalcat, se va constata că cea mai mare parte a acestor bani – 60-70% – merge către televiziuni, în special cele mari.

„Suntem convinși că presa corectă și o piață corectă vin din această capacitate de a spori audiența în mod onest, în mod etic. Adică să iei publicitate, să convingi că ești cel mai bun și, în felul acesta, să intri pe o piață concurențială. Noi nu suntem în această situație”, a spus Brîndușa Armanca.

Concluzia?

• „Dacă nu sunt bani corecți în piață, atunci jurnalistul întinde mâna către cei care au. Şi cine are? Politicienii, cu precădere în plan local, sunt cei care cumpără ieftin serviciile și grațiile presei”.

„90% din presa locală este captivă banului public”

Cristian Andrei Leonte, co-fondator al Info Sud-Est, face o comparație între presa locală și fotbal, în condițiile în care, crede el, „90% din presa locală cred că astăzi este captivă banului public”.

„Presa locală este exact ca fotbalul astăzi. Nimeni nu vrea să finanțeze fotbalul și nimeni nu vrea să finanțeze presa locală. Dacă nu este finanțată, rămâne captivă banului public. Dacă rămâne captivă banului public presa locală, nu mai avem articole de calitate, nu mai putem să aducem oameni noi în presă. Și dacă echipele locale arată cum arată, și naționala arată cum arată”, a afirmat el.

Fără o presă locală puternică, „presa națională va arăta exact la fel și democrația va oglindi exact ceea ce se întâmplă în presa locală şi în presa națională”, a avertizat jurnalistul.

Finanțarea mass-media prin granturi și fonduri europene

Cristina Guseth, care are o vastă experiență în domeniul proiectelor pe fonduri europene și granturilor, avertizează că acești bani sunt „de natură să completeze” veniturile mass-media, dar nu pot suplini finanțarea din business.

Această finanțare prin proiecte „este foarte fragilă”, „te ajută, dar nu te poate ține în viață”.

„Fără o piață funcțională, nu cred că vei putea avea o presă care să fie sustenabilă, să nu te îngrijorezi de ziua de mâine”, a completat Cristina Guseth.