Primul Consiliu NATO-Ucraina la Bruxelles / Stoltenberg: “Ne trebuie mai multe acțiuni concrete precum centrul de antrenare a piloților de avioane F-16 din România” / Cursa pentru șefia NATO se întețește

Ucraina este menită să devină un membru plin al NATO… însă la o dată nedefinită și fără ca în stadiul actual să i se poată oferi un orar precis al aderării.

Este principala concluzie a declarației finale anunțate de secretarul general NATO Jens Stoltenberg la finalul reuniunii de două zile (28-29 noiembrie), la Bruxelles, a miniștrilor de externe din NATO, care s-a încheiat cu cea dintâi reuniune a ceea ce este numit «Consiliul NATO-Ucraina».

Ezitări, oboseală și împotriviri

Prezența ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba a fost importantă, deoarece, în ciuda tuturor asigurărilor insistente și a declarației finale privind sprijinul ferm pentru Kiev, adevărul este că atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul se străduiesc cu greu să-și țină angajamentele, pe fundalul dezamăgirii față de rezultatele neconcludente ale contraofensivei din vară a Ucrainei și al faptului că atenția liderilor țărilor din NATO se îndreaptă acum tot mai mult către Orientul Apropiat.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

De aceea, Jens Stoltenberg a ținut să enumere în conferința de presă finală seria de recente contribuții ale țărilor din NATO la apărarea Ucrainei: “opt miliarde de euro în ajutor militar suplimentar din Germania, două miliarde și jumătate din Olanda, precum și centrul de antrenare a piloților pentru avioane F-16 creat de Aliați în România… ne trebuie mai multe asemena acțiuni concrete.”

De asemenea, a mai anunțat Stoltenberg, 20 dintre cei 31 de membri NATO au decis să participe în comun la întărirea forțelor aeriene ale Ucrainei.

În schimb, prietenii sau admiratorii Rusiei, de ambele părți ale Atlanticului — Ungaria în UE sau nucleul extremist al Partidului Republican din SUA — blochează pachetele de finanțare și apărare pentru Ucraina în valoare de zeci de miliarde.

Premierul maghiar Viktor Orbán blochează astfel un pachet suplimentar de 50 de miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina în următorii ani.

Atenția deturnată de la Ucraina

Dificultățile în menținerea unui front unit în UE ar putea fi exacerbate și de reapariția unor filoruși, inclusiv populistul Robert Fico din Slovacia și cel de extrema dreaptă Geert Wilders din Olanda – care au promis amândoi să pună capăt sprijinului țărilor lor pentru Ucraina.

Cu toate acestea, Dmitro Kuleba a dat astăzi asigurări la Bruxelles că Slovacia nu va crea probleme: „Am avut o întâlnire productivă cu ministrul de Externe al Slovaciei și ne înțelegem foarte bine”, a declarat Kuleba jurnaliştilor la sediul NATO din Bruxelles. „Ministrul slovac m-a asigurat că sprijinul pentru întreținerea echipamentului militar greu al Ucrainei va continua. Contractele de producție de arme între companiile militare slovace și ucrainene vor continua. Nu văd un risc pentru noi din partea Slovaciei. În ceea ce privește problema Ungariei, care blochează sprijinul militar, haideți să așteptăm următoarele două săptămâni”, a spus Kuleba.

Robert Fico, șeful noului guvern naționalist de proaspăt ales în Slovacia, declarase anterior că țara sa oprește sprijinul militar pentru Ucraina și a informat deja NATO despre asta.

Sprijinul către Kiev va fi structurat pe mai mulți ani, atât în domeniul militar cât și în cel civil, inclusiv în securitatea energetică, sprijin pentru a lupta împotriva corupției și pentru implementarea reformelor, documentul menționând și protecția minorităților din Ucraina.

În final, diplomații NATO s-au mai arătat îngrijorați și de lipsa de progrese înregistrate de Turcia în ce privește aprobarea candidaturii Suediei la NATO. Comisia pentru afaceri externe parlamentului turc a amânat recent votul asupra acestei chestiuni, stârnind îngrijorări suplimentare cu privire la manevrele lui Erdogan printre aliații europeni.

Cursa pentru șefia NATO se întețește

Persoana care îi va urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO ar trebui să provină dintr-o țară NATO care cheltuiește deja 2% din PIB pentru apărare, potrivit ministrului de externe al Letoniei Krišjānis Kariņš — el însuși lansat frontal în cursa pentru a deveni următorul secretar general al alianţei.

Kariņš îl vizează astfel fără a-l numi pe actualul favorit, olandezul Mark Rutte, aflat la putere de 13 ani în țara sa, dar destabilizat de ultimele alegeri.

Kariņš i se alătură șefei guvernului eston Kaja Kallas și prim-ministrului olandez în exercițiu Mark Rutte în lupta pentru a deveni următorul lider civil al NATO. Mandatul actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, care a fost prelungit de patru ori, se încheie în octombrie 2024.

Alegerea pentru acest post necesită aprobarea unanimă a celor 31 de aliați NATO – în special din partea SUA, care deține cea mai mare pondere deoarece contribuie cel mai mult la cheltuielile militare.

Cursa pentru șefia NATO se întețește, așadar, iar tensiunile sunt mari între diverșii candidați din culise pentru a ocupa acest post extrem de prestigios și de vizibil, în România zvonindu-se în continuare că unul din candidați ar putea fi Klaus Iohannis.

Nu există însă reguli precise pentru procedeul numirii secretarului general NATO si nici un algoritm al succesiunii, ci doar negocieri în culise intre statele membre, combinate cu necesitatea obținerii unui consens al celor 31 de membri.

Pe deasupra, secretarul general NATO trebuind obligatoriu să fie un european, este limpede că Jens Stoltenberg a fost prelungit până în octombrie anul viitor pentru ca decizia înlocuirii sale să nu intre „la pachet” cu toate negocierile interne din UE care vor avea loc după alegerile parlamentare europene din iunie 2024.

“Rusia își ipotechează viitorul către China”

China nu este un adversar declarat al NATO, însă miniștrii au abordat și „provocările pe care le prezintă China pentru securitatea noastră”, cum a spus-o Stoltenberg.

„Da, China este în Asia și China nu are graniță terestră cu aliații NATO. Dar ceea ce face China contează pentru securitatea noastră”, a spus Stoltenberg, inclusiv prin felul în care Pekinul a reușit să facă Rusia lui Putin dependentă de gigantul comunist. “Rusia își ipotechează viitorul către China”, a spus Stoltenberg.