Prima înfrângere pentru Nicușor Dan în Parlament după eșecul candidatului pe care l-a susținut la București: Senatul a respins cu un vot covârșitor PSD-PNL-USR-UDMR obiecțiile președintelui la proiectul privind combaterea extremismului, doar extremiștii din AUR l-au susținut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Nicușor Dan a înregistrat luni în Senat o primă înfrângere politică după eșecul candidatului Cătălin Drulă pe care l-a susținut la București.  Plenul Senatul a respins cu un vot covârșitor obiecţiile președintele la proiectul privind combaterea extremismului, cunoscut și ca legea Vexler. S-au înregistrat 75 voturi ”pentru”, 34 ”împotrivă” şi patru abţineri.

”Plenul Senatului a respins astăzi, cu o largă majoritate de voturi, cererea de reexaminare înaintată de președintele Nicușor Dan asupra așa-numitei „legi Vexler”. Cererea de reexaminare relua exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale — argumente respinse deja în unanimitate. Singurele voturi împotriva respingerii au venit din partea partidelor extremiste, ale căror reprezentanți au susținut, în mod nedemn și periculos, că nu ar exista un „legionarism criminal”, că doar unele figuri legionare ar fi comis crime sau că legionarismul ar fi însemnat „sacrificiu și jertfă”, a declarat senatoarea PSD Victoria Stoiciu.

Lista de vot arată că senatorii coaliției de guvernare au respins la vot cererea de reexaminare a lui Nicușor Dan: 34 de la PSD, 16 de la PNL, 14 de la USR și 9 de la UDMR. În favoarea cererii președintelui au votat doar 23 de senatori AUR și 6 neafiliați.

Ea a spus că a votat pentru respingere. ”Pentru mine, lucrurile sunt cristal clear: libertatea de exprimare are și trebuie să aibă limite atunci când este folosită pentru a promova ideologii criminale. Ideologiile fasciste și legionare sunt realități politice și morale bine definite, cu un trecut criminal care nu lasă loc de relativizări periculoase”.

Proiectul, iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptat de Parlament în iunie. Actul normativ a fost contestat, în 20 iunie, la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România şi POT, Curtea respingând sesizarea.

În 14 iulie, preşedintele Nicuşor Dan a sesizat, la rândul său, CCR – şi de această dată, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.

În 4 decembrie, preşedintele a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare, acesta apreciind că actuala formă a actului normativ ar putea duce la „amplificarea tensiunilor”.

El a considerat că, în forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracţiuni.

Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Context

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat săptămâna trecută că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii deși Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate ridicată de președintele Nicușor Dan privitor la așa-numita „Lege Vexler”, care completa o ordonanță de urgență din 2002 privind combaterea extremismului.

În esență, președintele Nicușor Dan obiecta la CCR că în lege nu sunt definite exact noțiuni precum legionar, fascist, materiale legionare, naționalism extremist etc. De asemenea, președintele acuza că expresia „membru în conducerea unor organziații legionare”, referitor la persoanele al căror cult este interzis, nu specifică nivelul ierarhic în care ar fi trebuit să fie plasată persoana respectivă ca să poată fi activată incriminarea penală, dacă e vorba de conducere la nivel local sau național etc. În plus, președintele afirma că, dată fiind ambiguitatea unor termeni, restricțiile și sancțiunile impuse de lege pot afecta dreptul la informare și dreptul de liberă exprimare, garantate de Constituție.

Curtea a respins aceste obiecții, argumentând că „nazismul, fascismul și legionarismul sunt concepte istorice și politice care definesc o serie de regimuri și mișcări politice, care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv”. CCR a considerat modul de definire a termenilor ca fiind suficient pentru ca o persoană să-și poată ajusta comportamentul astfel încât să nu intre sub incidență penală. Curtea Constituțională a afirmat că revine organelor de cercetare penală și instanțelor judecătorești să stabilească, de la caz la caz și în funcție de circumstanțe, dacă o persoană a încălcat legea sau nu.

Deputatul minorității evreiești Silviu Vexler a inițiat un proiect de lege menit să însăprească prevederile legale deja existente care sancționează toate formele de extremism. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan, dar obiecția sa a fost respinsă ca neîntemeiată. Nicușor Dan a anunțat că va cere, totuși, Parlamentului să reexamineze legea.

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a anunțat că renunță la Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, după ce președintele Nicușor Dan a atacat joi la Curtea Constituțională o lege care completează legislația ce vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

”Să întrebăm parchetul ce s-a întâmplat cu zecile de amenințări primite de jurnaliști sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa dl Vexler”, a mai spus președintele Nicușor Dan.

În luna iunie, Parlamentul României a actualizat legislația existentă care interzice celebrarea liderilor sau a imaginii fasciste, la propunerea deputatului evreu Silviu Vexler, introducând pedepse cu închisoarea pentru promovarea antisemitismului și a xenofobiei prin intermediul platformelor de socializare, relatează Jerusalem Post.

Proiectul de lege a majorat, de asemenea, pedepsele cu închisoarea pentru crearea sau apartenența la organizații rasiste.

România a avut una dintre cele mai violente mișcări antisemite din Europa anilor 1930, Garda de Fier, cunoscută pentru asasinate politice și pogromuri. Țara a fost, de asemenea, aliată cu Germania nazistă până în august 1944, când a schimbat tabăra.

Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee) a transmis pe 25 iulie, într-o postre pe X, că în demersul său privind declararea legii extremismului ca fiind neconstituțională, apoi prin întoarcerea ei în Parlament, președintele Nicușor Dan ”a obținut sprijin de la parlamentari care au contribuit la normalizarea negării Holocaustului și a retoricii antisemite”:

”Îl îndemnăm pe Președintele Dan să-și schimbe decizia și să reconfirme angajamentul de decenii al României față de comemorarea Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului”, a mai transmis Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee).

Comitetul amintește că România ”a reprezentat un exemplu pentru statele membre ale UE în general, simbolizând o poziție fermă și principială împotriva extremismului și antisemitismului”.

Comitetul transmite că Nicușor Dan ”dorește să anuleze acest proiect de lege” făcând referire la înăsprirea prevederilor legii extremismului, printr-un proiect de lege din 2025.

”Acest lucru nu este doar profund îngrijorător — este un pas înapoi într-un moment în care țările democratice trebuie să-și consolideze angajamentul față de adevăr și justiție”, mai arată American Jewish Committee:

De reamintit că Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din 18 mai în contextul escaladării fenomenului extremist în România și avându-l contracandidat pe șeful partidului extremist AUR, George Simion. Nicușor Dan a câștigat alegerile cu un discurs, între altele, vehement anti-extremism.