G4Media.ro

Preţul unei intervenţii militare a Chinei în Hong Kong – comentariu Deutsche…

Preţul unei intervenţii militare a Chinei în Hong Kong – comentariu Deutsche Welle

China ameninţă tot mai deschis că va trimite trupe înarmate pentru a pune capăt protestelor din Hongkong. Decizia nu pare încă luată, deoarece preţul unei asemenea intervenţii ar fi foarte mare, crede Mathias Bölinger.

Coloane lungi de tancuri care se îndreaptă spre sud şi care umplu străzile oraşului Shenzhen, care se învecinează cu Hongkongul. De la începutul săptămânii, pe Internet în China sunt tot mai multe înregistrări video care sugerează că Beijingul desfăşoară la graniţa cu Hongkongul armata populară înarmată, o unitate paramilitară de asalt dotată cu arme grele. Este ultima evoluţie din procesul ameninţărilor din culise pe care îl practică de mai multe săptămâni China. Mesajul transmis de Beijing este următorul: suntem pregătiţi să înăbuşim violent protestele din Hongkong.

Ameninţări deşarte

Teama este instrumentul cu care lucrează dictaturile. Cei aflaţi la putere se tem de popor şi iau prin urmare măsuri ca şi poporul să se teamă de ei. China a perfecţionat acest sistem al intimidării. Statul are posibilităţi nenumărate de a le aminti cetăţenilor săi că poate oricând să recurgă la violenţă: de exemplu, prin telefoane date de securitatea de stat la locul de muncă al celor vizaţi, prin interdicţii de călătorie în străinătate, desigur şi prin arestări abuzive şi tortură.

Dar la Hongkong, în aceste zile, conducerea chineză trece printr-o criză tocmai pentru că ameninţările ei nu funcţionează. Oamenii din Hongkong ies deja de zece săptămâni la proteste de stradă şi nimic nu i-a convins până acum să rămână acasă: nici violenţa poliţiei, nici arestările în masă, nici ameninţarea cu pedepse foarte dure – legea din Hongkong prevede pedepse cu până la zece ani de închisoare pentru cei care iau parte la revolte publice (riots). Iar demonstranţii majoritar tineri nu par să se teamă nici de ameninţarea tot mai deschisă a Chinei de a interveni violent cu armata pentru a înăbuşi protestele. Ne putem imagina prin urmare că liderii chinezi se simt pe moment cam neajutoraţi.

Ameninţările Beijingului nu sunt însă vorbe goale. Conducerea Chinei a demonstrat în urmă cu 30 de ani, în Piaţa Tiananmen din capitala Republicii Populare, că este gata oricând să deschidă focul împotriva propriului popor, dacă acesta îi pune în pericol menţinerea la putere. Beijingul nu trebuie suspectat că ar avea prea multe scrupule.

Sentimentul unei lupte deja pierdute

Iar acest lucru este bine ştiut şi de manifestanţi. Dacă îi întrebi dacă văd vreo şansă de succes pentru protestele lor, răspunsul lor este un „Nu” cât se poate de clar. În ultimii ani, Beijingul a încercat tot mai pe faţă să-şi extindă controlul asupra metropolei. Politicieni incomozi din opoziţie au fost daţi afară din Parlament, au fost dictate pedpese cu închisoarea pentru cei care au arătat lipsă de respect pentru drapelul statului chinez, militanţii mişcării democratice din 2014 au dispărut în închisori.

Numeroşi demonstranţi nu sunt animaţi de speranţa de a pune capăt acestei tendinţe, ci de sentimentul că au poate o ultimă şansă să îşi exprime opiniile liber în stradă. În timp ce şefa administraţiei din Hongkong îi avertizează pe demonstranţi că ar putea „arunca oraşul în abis”, oamenii au demult sentimentul că metropola lor odată democratică se află în cădere liberă. Acest sentiment al luptei deja pierdute face ca toate ameninţările Beijingului să nu aibă niciun efect.

„Occidentalii vor uita toate astea”

Hongkongul are însă mult de pierdut. O intervenţie armată chineză ar pune capăt statului metropolei asiatice drept centru financiar internaţional. Libertăţile de care încă se mai bucură oamenii din Hongkong ar dispărea pentru totdeauna. Şi nici Beijingul nu ar ieşi neşifonat din întregul scandal. Hongkong este poarta cea mai importantă spre lumea financiară internaţională pentru companiile chineze. Imaginile unei băi de sânge pe străzi ar submina major credibilitatea Chinei, ţară cu pretenţii de mare putere mondială. Ar putea urma sancţiuni economice care ar lovi dur economia Chinei. Iar China ar fi şi mai slăbită în războiul comercial cu SUA.

Deng Xiaoping, omul care a orchestrat masacrul din urmă cu 30 de ani din Piaţa Tiananmen, a respins simplu îngrijorările de atunci privind eventualele reacţii ale Vestului: „Occidentalii vor uita toate astea.” Dacă liderii chinezi se vor decide să acţioneze violent şi de data aceasta, atunci nimic nu-i va opri. Dar democraţiile occidentale ar putea acum să atragă foarte clar atenţia Chinei că preţul unei intervenţii violente va fi unul foarte ridicat.


Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Cat de democratice sunt puterile occidentale in contextul in care dupa WWII 60 de milioane de oameni au murit ca urmare a actiunilor lor directe si indirecte? Lovituri de stat orchestrate sau sustinute de acestea in America de Sud, Africa si Asia, laolalta cu alte masacre si efecte ale neocoloniasmului?

    • Deci China e îndreptățită să-i măcelărească! Sau ești cumva prost?

    • Ixulescu , canta la alta masa , o dai dupa uluci , fara nici o legatura cu continutul articolului , se vede ca esti un biet troll repetent de pe Savuskina 55 . Referitor la articol , trebuie sa lamurim cateva aspecte : In 1842 , Marea Britanie a obtinut de la imparatul Chinei controlul insulei Hong -Kong in scopul de a construi un port pentru navele lor de comert . In 1898 , Marea Britanie a incheiat un tratat cu China prin care li s-a acordat concesionarea pe 99 de ani a insulei . La 1 iulie 1997 , insula Hong-Kong a fost redata Chinei , insula devenita extrem de prospera , emancipata si foarte dezvoltata . Mostenirea coloniala s-a pastrat , in special in privinta institutiilor , culturii , istoriei , economiei , legislatiei si a stilului de viata ce difera mult de cel din China . Atentie , in Constitutie – legea fundamentala – este stipulat ca Hong-Kong-ul si China VOR COEXISTA in sistemul ” o tara , doua sisteme ” timp de 50 de ani de la predarea puterii de catre Marea Britanie in 1997 . Intelegerea va „expira ” in 2047 , stipulandu-se ca metropola ” isi va pastra , in continuare , drepturile si libertatile locuitorilor ei .” Dupa aproape doua secole de separare , din punct de vedere social si cultural , Hong -Kong -ul si China reprezinta doua lumi complet diferite .

    • @Tovarășul Ixulescu: cred că ați greșit saitu’. Nu-i nimic, de la o anumită vârstă, oricui i se poate întâmpla. Nu e nicio problema, vă ajut eu: http://gazeta-pravda.ru/

    • @ScurtIstoric: doar partial corect. Insula Hong Kong (1842) si peninsula Kowloon(1860) adica zona cea mai dezvoltata pe care o vezi in toate pozele au devenit ale britanicilor pentru totdeauna in urma razboaielor. In 1898 au extins colonia cu teritoriile continentale si restul insulelor care au fost concesionate gratis de China pe 99 ani. Insa cand sa dea inapoi teritoriile continentale si restul insulelor, China (in plin avant ca putere mondiala) a argumentat ca nu poate sparge Hong Kong in doua iar britanicii, slabiti deja in 1980-84 (cand se negocia) au cedat si au returnat si insula si peninsula, desi nu trebuiau sa o faca.

  2. E sfarsitul pentru Hong Kong, dupa ce-i omoara pe protestatari vor spune ca erau teroristi si gata.

  3. Hong Kong era un apogeu al civilizatiei moderne, democratia si mentalitatea britanica combinata cu dedicatia asiaticilor. De aceea a devenit un centru financiar si de conducere, fata de Macao unde aceeasi dedicatie asiatica a fost combinata cu mentalitatea portugheza.
    Pacat ca britanicii au cedat in 1984, cei 99 ani de concesiune se refereau doar la teritoriile continentale, nu si la insula Hong Kong sau peninsula Kowloon care erau capturate pentru totdeauna. Dar au zis ca nu pot sparge statul Hong Kong in doua si au acceptat cedarea in totalitate, prima mare victorie chineza.

    In Asia in special China se gandeste pe termen foarte lung, au inceput actiunile inca dinainte de 97, economic prin bank of china, psihologic prin scoli, apoi dupa 97 migranti chinezi, cate o libertate restransa ici si colo, cei 50 ani ramasi treceau repede.
    Insa cineva se grabeste si a accelerat procesul iar Hongkong isi traieste ultimele zvacniri de libertate si nu vor sa fie inghititi de comunismul chinezesc fara lupta. Stiu ca e inutila, au tot sperat 15 ani ca nu va fi chiar asa dar au realizat ca nu mai au sanse inca din 2014 cand China a eliminat protestele si liderii lor fara resentimente.
    Si la nivel individual o data gustata libertatea si democratia nu mai e cale de intoarcere in comunism. Va fi mult mai rau in Hong Kong.

    • +1

      Interesant, eu de exemplu nu știam chestia că cei 99 de ani de concesiune se refereau doar la teritoriile continentale nu și la insula Hong Kong sau peninsula Kowloon. Totuși, mi se pare oarecum ciudat, în 1984 era totuși Margareth Thatcher. Nu era în „specificul” ei să cedeze așa de ușor în fața comuniștilor. 🙂

    • @Chris Ce inseamna „capturat pentru totdeauna” in acceptiunea ta? E un lucru pozitiv cand in urma unui razboi Imperiul Britanic „captura pentru totdeauna” teritorii in Asia?

      Apropo, Hong Kong-ul nu a avut niciodata ceea ce cer azi si anume democratie.

  4. Tembelutzii din conducerea tzarii vor PPP cu chinezii. In chichina nu exista firme mari private, in toate statul si-a bagat coada. Ei vin ca sa isi extinda influenta, nu sa ne ajute pe noi. Cand astia de apuca de gomo, ai rupt-o in fericire. E ca la camatari, nu mai scapi.
    Uitati-va la Canada, i-a pupat in fundul rosu maimutzesc pe chichinezi pentru avantaje economice si le-au dat tot felul de facilitati. Cand Canada a inhatat-o pe Meng Wanzhou la cererea USA, chichina a inceput sa faca ca toti dracii. Au arestat cativa Canadieni pe motive aberante, unui traficant de droguri condamnat initial la cativa ani de puscarie i-au schimbat pedeapsa in condamnare la moarte, chichina nu mai cumpara de la Canada carne de porc, ulei de canola si alte cateva chestii. Sincer sa fiu, eu le-as pune tarife la export la tot. Nu le place, sa cumpere din alta parte. Si daca am de ales, nici nu mai cumpar ciucumelcurile lor de proasta calitate.
    BTW, australienii au dovezi ca Huawei spioneaza.

    • Vorbesti doar din auzite si din stiri senzationale de pe net.
      In China exista companii mari private care nu prea au influenta politica. Exista insa obligatia ca daca compania ta dezvolta un business in care China nu are expertiza, atunci trebuie sa formezi un Joint Venture cu o companie chinezeasca (51-49%). In acest caz exista influenta politica si dar e si un mod de protejare (stii ca compania nu pleaca maine) si dezvolta cunostintele oamenilor lor in acel nou domeniu. Daca vrei sa faci paine sau telefoane poti sa faci linistit fara a fi nevoie de un Joint Venture.
      Referitor la traficantul de droguri pentru mine e clar. Primesti un mesaj cand intrii in China care iti spune ca introducerea drogurilor in tara se pedepseste cu pedeapssa capitala. Chiar daca pedeasa este prea dura, persoana este constienta si responsabila cand face acest lucru sau e ca in politica noastra ca poti sa zici „Nu am stiut/nu eram sigur” ?
      Tarife export: se platesc deja la fel cum si ei platesc taxe de import pentru orice din afara Chinei. Daca maine ar fi oprite toate importurile/exporturile cu China sigur impactul ar fi greu de imaginat pentru toate partile (si Chinezilor), dar e usor sa arunci cu idei populiste la fel ca Trump fara sa le gandesti inainte.

  5. Nu China va avea de suferit, ci populatia de rand, partidul comunist criminal nu va avea de suferit decat ca ramane cu ce-a furat.

  6. Nu stiu de unde ati luat voi comentariile lui Deng Xiaoping, pentru ca omul a trecut la cele vesnice in 1997 !!!!!!!

    • Atentie: „…a respins simplu îngrijorările de atunci” adica de cand cu Tiananmen nu prin sedinta de spiritism.
      Tovarasu Deng a insinuat ca i se falfaie de Occident, asa cum ar vrea si tovarasul imparat chinez actual; numai ca China fara Occident isi pierde sensul iar puterea nu-i va folosi la nimic daca nu-i aduce si bani.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.