Președinții Poloniei, Israelului și Germaniei au participat la comemorarea a 80 de ani de la debutul Revoltei Ghetoului din Varșovia, trecând peste divergențe dintre țările lor

Sirenele au răsunat miercuri la Varșovia în semn de respect față de victimele evreiești ale Holocaustului din Polonia, relatează Times of Israel.

La Monumentul Eroilor Ghetoului din capitala poloneză, zeci de supraviețuitori ai Holocaustului și demnitari, inclusiv președinții Isaac Herzog (Israel), Andrzej Duda (Polonia)  și Frank-Walter Steimeier, au stat în picioare în sunetul sirenelor pentru un minut de tăcere în memoria evreilor care au organizat o revoltă aici în urmă cu 80 de ani.

Autoritățile, inclusiv departamentul de educație al orașului Varșovia, au împărțit miilor de locuitori din întreaga zonă metropolitană bucăți de hârtie galbenă, decupată în formă de narcisă, simbolul oficial pe care orașul l-a desemnat pentru revoltă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Întâlnirea este semnificativă din punct de vedere simbolic nu doar datorită valorii sale comemorative, ci și pentru că are loc pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele trei țări cu privire la narațiunea istorică a celui de-al Doilea Război Mondial, care sădește diviziuni între Germania și Polonia chiar dacă ambele țări ajută vecinul estic al Poloniei, Ucraina, în războiul său cu Rusia. Divergențe există și între Polonia și Israel cu privire la rolul pe care unii polonezi l-au jucat în timpul Holocaustului în calitate de complici ai ocupanților naziști care au ucis trei milioane de evrei polonezi, alături de trei milioane de polonezi creștini.

În cadrul Revoltei ghetoului din Varșovia, cel mai mare act de rezistență armată la scară largă a evreilor în timpul Holocaustului, câteva sute de membri a două mișcări clandestine evreiești au lansat o serie de acțiuni ostile împotriva trupelor germane cu arme improvizate și de contrabandă. Germanii au avut nevoie de patru săptămâni pentru a reprima revolta, în care au murit mai mulți soldați germani. Ulterior, germanii au incendiat ghetoul, l-au ras de pe fața pământului și au ucis aproximativ 50.000 de persoane care au rămas în el când a început revolta.

Relațiile Israelului cu Polonia s-au deteriorat după ce Varșovia a adoptat în 2018 o lege care a făcut ilegală învinovățirea națiunii poloneze pentru crimele naziste. Ministrul de externe de atunci, Yair Lapid, a numit legea o încercare de a spăla complicitatea poloneză. Încercările de reconciliere au inclus un proiect recent de acord între Polonia și Israel privind reluarea excursiilor școlare israeliene în fostele lagăre naziste ale morții, care a atras critici pentru includerea siturilor recomandate, despre care criticii spun că oferă o imagine distorsionată a Holocaustului.

Între timp, politicienii polonezi au cerut despăgubiri din partea Germaniei pentru crimele comise împotriva cetățenilor polonezi, o cerere pe care Germania nu a fost pregătită până acum să o îndeplinească.

În discursul său, președintele Herzog s-a referit implicit la disputa israeliano-poloneză.

„Trebuie să ne amintim că memoria Holocaustului nu este postmodernă sau relativă. Toate popoarele implicate au avut răul absolut, sub forma naziștilor și a colaboratorilor lor, și binele absolut, sub forma victimelor și a rebelilor”, a spus el. „Orice încercare de a transmite această moștenire istorică generațiilor viitoare trebuie să reflecte această axiomă incontestabilă, fără înfrumusețare.”

Herzog i-a mulțumit, de asemenea, lui Duda pentru angajamentul său față de comemorarea Holocaustului și a declarat că este sigur că acest efort va servi „ca bază pentru a rezolva diferențele și pentru a promova prietenia puternică dintre națiunile noastre”.

Președintele Duda, care nu a făcut referire la dispută, și-a început discursul cu o trecere în revistă a agresiunii naziste și sovietice în Polonia, când trupele germane și soldații Armatei Roșii au ocupat și împărțit Polonia. În mod neobișnuit, Duda i-a numit pe naziști „germanii” în discursul său.

Președintele Steinmeier a făcut același lucru în discursul său, spunând: „Crimele teribile pe care germanii le-au comis aici mă umplu de rușine, dar și de recunoștință și umilință pentru că pot participa la acest eveniment ca prim șef de stat german care face acest lucru”.

Steinmeier a vorbit și despre războiul din Ucraina în discursul său. „Noi, germanii, ne-am învățat lecțiile”, a spus el. „Când spunem ‘niciodată nu se va mai întâmpla’, ne referim la niciodată rasism și persecuție, dar și la niciodată ocupație și agresiune în Europa, motiv pentru care noi, Polonia și alți aliați ajutăm Ucraina în războiul împotriva agresiunii lui Vladimir Putin.”

În discursul său, președintele Duda a mai spus că rebelii evrei „au luptat pentru libertate. Nu pentru a trăi liber, din păcate, ci pentru libertatea asupra propriei sorți”. Ei sunt un exemplu, a spus el, pentru „soldații care păzesc granițele Israelului și pentru cei polonezi care păzesc granițele Poloniei”.

Întâlniri trilaterale de această natură au mai avut loc înainte, cu ocazia aniversărilor rotunde ale revoltei din ghetoul din Varșovia, însă nu în prezența unui președinte al Germaniei, ci mai degrabă a președintelui Bundestagului, potrivit lui Avi Mehl, un fost diplomat israelian care a participat la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Israel și Polonia. Dar este deosebit de semnificativ în lumina tensiunilor actuale, a spus el.

„Dezacordurile sunt profunde și nu au fost încă depășite, în ciuda încercărilor repetate de reconciliere”, a declarat Mehl pentru The Times of Israel. Dar, a adăugat el, „calea de urmat este făcută din pași mici, iar acesta este în mod clar un pas în direcția corectă”.