Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, deţinută de Polonia, care a promovat securitatea ca prioritate în Europa, se încheie

Preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene, care se încheie luni, a fost marcată de o schimbare care a subordonat apărării alte priorităţi comunitare, cum ar fi migraţia, şi, în ultimele şase luni, a confirmat influenţa crescândă a Varşoviei în UE şi rolul său de putere regională, scrie EFE într-un comentariu.

Sub sloganul „Securitate, Europa!”, Polonia a profitat de vidul de putere lăsat de o Franţă şi o Germanie tulburi, prinse în crize interne, şi a reuşit să impună o agendă axată pe problemele care contează cel mai mult pentru ea: apărarea şi migraţia.

Pe de altă parte, impasul în procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană este considerat principalul eşec al unei preşedinţii care, în orice caz, a consolidat rolul Varşoviei ca putere regională ferm instalată în grupul „Celor Cinci Mari”, alături de Italia, Spania, Franţa şi Germania.

O Polonie mai europeană, o Europă mai „poloneză”

Viziunea „securităţii totale” – militară, economică şi energetică -, pe care Polonia a transformat-o în piatra de temelie a preşedinţiei sale, a fost asumată de Bruxelles şi a dus la unele schimbări durabile în politicile UE.

Recunoaşterea Rusiei ca principală ameninţare şi avertismentul Poloniei cu privire la apărarea „flancului estic” al Europei, cu graniţa belarusă ca principală sursă de risc, sunt exemple ale modului în care polonezii au reuşit să-şi transforme problemele în cele ale întregii Europe şi au obţinut un sprijin substanţial din partea partenerilor lor.

Polonia a colaborat intens cu Comisia Europeană (CE), care a prezentat acte legislative în conformitate cu recomandările poloneze privind chestiunile de securitate. Preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen, a descris preşedinţia poloneză drept „dificilă, dar reuşită”, evidenţiind acordul rapid privind programul SAFE (un plan de alocare a 150 de miliarde de euro pentru apărare).

O altă temă în care perspectiva poloneză a prevalat a fost migraţia, considerată o ameninţare la adresa securităţii. Chiar şi o lege controversată care permitea suspendarea drepturilor de azil, care iniţial generase fricţiuni cu Comisia Europeană, a ajuns să fie acceptată şi chiar aplaudată în unele capitale europene.

Preşedinţia poloneză a influenţat, de asemenea, revizuirea Pactului verde european şi a convins Comisia Europeană şi mai multe state membre să adopte ceea ce Varşovia consideră o abordare mai pragmatică a tranziţiei energetice şi a politicii industriale, amânând sau relaxând anumite reglementări pentru a proteja competitivitatea şi locurile de muncă, transmite Agerpres.

Poziţionare regională

Polonezii şi-au demonstrat abilităţile logistice şi organizatorice într-o multitudine de evenimente: 23 de Consilii de Miniştri informale, 179 de reuniuni ale experţilor, 1.789 de reuniuni ale grupurilor de lucru… care au atras peste 40.000 de vizitatori în 24 de oraşe din întreaga ţară, în timp ce iniţiativele lor s-au materializat prin 37 de legi europene noi.

Însă, dincolo de cifre, noua pondere a unei ţări al cărei statut de jucător major în Europa Centrală şi de Est, precum şi de interlocutor privilegiat între UE şi Statele Unite, s-a simţit cel mai bine la nivelul ideilor.

În ultimele şase luni, Europa şi-a reorientat priorităţile şi a adoptat o abordare mai decisivă în gestionarea securităţii sale, limitând drepturile fundamentale, redirecţionând resursele şi, după cum a declarat însuşi premierul polonez Donald Tusk, „mobilizându-se pe deplin” pentru a-şi îmbunătăţi apărarea. Potrivit lui Tusk, „era naivităţii şi a păcii veşnice s-a încheiat”.

Povara politicii naţionale

Totuşi, turbulenţele din politica internă şi alegerile prezidenţiale din Polonia au limitat capacitatea de manevră a guvernului Tusk în timpul acestei preşedinţii. Mai concret, blocada politică impusă în special de preşedintele Andrzej Duda, care are legături cu opoziţia eurosceptică, a subminat credibilitatea Varşoviei în chestiuni legate de statul de drept.

În plus, în timpul campaniei prezidenţiale, candidatul susţinut de Tusk a decis să-şi modereze mesajul de susţinere pentru Ucraina, urmărind să atragă voturi conservatoare.

Această schimbare de discurs nu l-a ajutat să se redreseze, iar eşecul electoral a fost agravat de confuzie şi îndoieli cu privire la cât de mult este capabil Tusk să-şi menţină mesajul atunci când acest lucru l-ar putea costa voturi.

În ciuda succeselor diplomatice şi a consolidării rolului Poloniei, Tusk şi-a exprimat vineri la Bruxelles „un sentiment de mare uşurare” cu privire la încheierea preşedinţiei poloneze, precum şi dorinţa sa de a se concentra din nou „asupra a ceea ce se întâmplă acasă”.