Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ceea ce timp de decenii a fost considerat un simplu folclor urban s-a dovedit a fi însă ceva petrecut în realitate.
E vorba de controlul strict al ziarelor și despre cum era să apară dictatorul Nicolae Ceaușescu, la începutul anului 1989, marcat într-un chenar negru.
În ianuarie 1989, cu doar 11 luni înainte de prăbușirea dictaturii, un incident tipografic la ziarul „Scînteia Tineretului” a declanșat o stare de alertă maximă în rândul Securității, fiind privit astăzi ca o premoniție sumbră a sfârșitului lui Nicolae Ceaușescu, notează specialiștii de la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook.
Conform unui raport marcat „Strict Secret”, identificat recent în arhivele Direcției I a Securității Statului, totul a început în noaptea de 6 ianuarie 1989. Un informator cu numele de cod „Stan”, aflat în misiune de supraveghere la Casa Scînteii, a dat alarma în jurul orei 24:00.
Motivul? O eroare de paginare aparent banală, dar cu implicații politice catastrofale pentru acea vreme: pe pagina 6 a ediției ce urma să apară, în 7 ianuarie, numele lui Nicolae Ceaușescu, menționat în raport drept „o înaltă personalitate politică”, fără a i se da numele, apăruse încadrat într-un chenar negru — simbolul universal al anunțurilor mortuare.
Raportul întocmit de maiorul Ion Dosan descrie panica de atunci. Pentru ofițerii de securitate, această „scăpare” nu era doar o greșeală tehnică, ci un potențial act de sabotaj sau o ofensă gravă la adresa „conducătorului iubit”.
Dă clic pentru a accesa ScinteiaTineretului_1989_01-1635463784__pages21-26.pdf
Securitatea a intervenit brutal atunci pentru a opri difuzarea ziarului, rotativele au fost oprite imediat, redactorul-șef a fost trezit din somn și obligat să repagineze ediția sub supraveghere. Clișeul „compromis” a fost distrus și înlocuit. Ulterior, s-a pus în funcțiune o mașină de imprimare suplimentară pentru a recupera timpul pierdut și pentru a se asigura că populația nu va vedea niciodată „eroarea”.
Un detaliu interesant remarcat de istorici în documentul citat este evitarea numelui lui Nicolae Ceaușescu. Chiar și în rapoartele interne stricte, ofițerilor de Securitate le era interzis să scrie numele dictatorului în contexte negative sau pe care le-ar fi putut interpreta ca fiind dăunătoare „imaginii” acestuia, folosind eufemisme precum „înalta personalitate”.
Deși în noaptea de 6 ianuarie 1989 maiorul Dosan Ion raporta cu mândrie că ziarul a fost în final „difuzat în condiții grafice bune”, istoria avea să îi dea o replică ironică. ”Dar, după cum istoria avea să arate în mai puţin de un an, chenarul negru pare să fi fost o premoniţie”, se precizează în postare.
Un episod asemănător cu cel relatat de CNSAS a fost prins de către regizorul Cristian Mungiu în seria ”Amintiri din Epoca de Aur”.
Un fotograf însărcinat să editeze o fotografie cu Valéry Giscard D’Estaing (președinte al Franței, sosit în vizită oficială în România) şi Nicolae Ceauşescu, astfel încât acesta din urmă să nu apară cu capul descoperit în faţa francezului, comite o gafă.
Pe prima pagină din Scînteia, Ceaușescu apare cu două căciuli – una pe cap şi una în mână.