Premierul Serbiei anunță că va cere garanţii suplimentare pentru creşterea securităţii în Kosovo, după ce misiunea NATO a respins reîntoarcerea forțelor sârbe

Premierul Serbiei, Ana Brnabic, a anunţat luni că va solicita garanţii suplimentare pentru creşterea securităţii în Kosovo, după ce Misiunea NATO în Kosovo (KFOR) a respins cererea Belgradului privind o reîntoarcere a forţelor de securitate sârbe în această provincie, transmite TANJUG.

”Vom cere garanţii adiţionale pentru că acestea sunt condiţii în care nimeni nu ar trebui să trăiască în Europa secolului 21”, a afirmat şefa guvernului de la Belgrad. Ea a precizat că va continua să insiste pe respectarea tuturor acordurilor convenite în cadrul dialogului Belgrad – Pristina.

”Ceea ce KFOR spune este un lucru şi realitatea este un alt lucru”, a spus Brnabic, care a subliniat că realitatea este că sârbii nu sunt în siguranţă în Kosovo.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În opinia său, este anormal faptul că sprijinul forţelor de securitate albaneze, americane, germane şi olandeze este binevenit, iar cel din partea forţelor sârbe nu.

”Asta nu mi se pare logic”, a spus Ana Brnabic, care a ţinut să remarce că este încălcată rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Documentul prevede că Serbiei poate fi autorizată, cu aprobarea KFOR, să staţioneze personal la trecerile de frontieră, lăcaşuri de cult creştin-ortodoxe şi în zone unde sârbii sunt majoritari.

Duminică, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că KFOR a refuzat cererea guvernului Serbiei de a trimite până la 1.000 de militari şi poliţişti în Kosovo în urma unui val de ciocniri între sârbi şi autorităţile din Kosovo.

Pentru prima dată de la sfârşitul războiului din 1998-1999, Serbia a solicitat în decembrie anul trecut să desfăşoare trupe în Kosovo în contextul ciocnirilor între autorităţile kosovare şi sârbii din nordul Kosovo, unde aceşti sunt majoritari.

Vucic a criticat KFOR pentru faptul că informat Serbia despre decizia sa în ajunul Crăciunului ortodox pe stil vechi, după ce poliţia kosovară a arestat un soldat suspectat că a împuşcat şi rănit doi tineri sârbi în apropierea localităţii Shterpce.

Autorităţile din Kosovo au condamnat incidentul. Poliţia a declarat că victimele, în vârstă de 11, respectiv 21 ani, au fost duse la spital, dar rănile nu le pun în pericol viaţa.

Presa sârbă a relatat că un alt tânăr ar fi fost atacat şi bătut de un grup de albanezi sâmbătă, după ce se întorcea de la slujba de Crăciun.

Oficialităţi sârbe au calificat incidentele drept ‘atacuri teroriste’, care demonstrează că sârbii nu sunt doriţi în Kosovo, şi au anunţat proteste în Shterpce duminică.

Organizaţii internaţionale au condamnat atacurile, aşteptate să sporească neîncrederea între majoritatea albaneză şi cei aproximativ 100.000 de etnici sârbi care trăiesc în Kosovo.

La aproape 15 ani de la declararea unilaterală a independenţei Kosovo, circa 15.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo continuă să considere această regiune ca făcând parte din Serbia şi resping autoritatea Pristinei.

Independenţa Kosovo a fost recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).

sursa: Agerpres.ro