VIDEO Premierul Bolojan anunță revizuirea indicatorilor de performanță pentru companiile de stat: „Vom uza de toate prevederile legale pentru a-i impune”

Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu susțin o conferință de presă. G4Media transmite LIVE. Conferința de presă este pe tema reformei companiilor de stat.

 

Declarațiile premierului lie Bolojan:

• Un element important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din România. Și având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important în anumite zone, cum e cea de energie, având un impact foarte mare, sau în alte zone, fiind actori relevanți, orice câștig în administrarea acestora este un câștig important pentru țara noastră și pentru bugetul de stat.
• Asta înseamnă că orice reducere a subvențiilor pe care le acordăm pentru companiile care au nevoie de subvenții este o economie în plus, orice creștere a calității serviciilor pe care aceste companii le oferă pentru cetățeni este un serviciu în plus și orice profit suplimentar pe care îl fac prin reducerea cheltuielilor, prin controlul costurilor, înseamnă o capacitate de investiții mai mare, sau impozite care sunt încasate, suplimentate de către bugetul de stat, deci buna administrare a companiilor este unul dintre cele mai importante elemente care țin de acest al doilea pachet.
• Și vreau să-i mulțumesc domnului vicepremier Dragoș Anastasiu, care a condus grupul de lucru, care a pregătit memorandumul care va fi pe ordinea de zi a ședinței de guvern din această săptămână și care va pregăti modificările legislative la legislația privind guvernanța corporativă, în așa fel încât să ne putem îmbunătăți administrarea companiilor.
• Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care țin de buna administrare a acestor companii. În primul rând, asigurarea transparenței gestionării companiilor de stat. În acest sens, am convenit că în perioada următoare, toate ministerele tutelare să asigure publicarea tuturor datelor care sunt necesare pentru a ști cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care le sunt indicatorii și toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc și în ce condiții conduc aceste companii.
• Acest lucru, nu cred că este o rușine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice, nici în ceea ce privește câștigurile, nici în ceea ce privește performanța și e un lucru de normalitate pe care îl vom face în perioada imediat următoare.
• Un al doilea element de bază ține de partea de management a companiilor, lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislație, atât în ceea ce privește reducerea numărului de membri, dar și în ceea ce privește plafonarea unor câștiguri.
• Pentru că avem o situație în care, abuzând, practic, de prevederi legale și fără un control serios al modului în care managerii acestor companii și cei care sunt parte în consiliile de administrație aplică legislația, de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat atunci când au câștigat aceste nominalizări, s-a ajuns într-o perioadă relativ scurtă la limitele maxime, ceea ce, pe bună dreptate, a creat o nemulțumire, atât în opinia publică, dar și în ceea ce privește administrarea lor propriu-zisă, pentru că în condițiile în care îți cresc foarte mult indemnizațiile, fără ca acest lucru să se reflecte în performanțele companiilor sau în creșterea serviciilor acestora, este evident că e o măsură care abuzează, practic, legislația în vigoare. Un element foarte important sunt indicatorii de performanță.
• Acești indicatori, în următoarea perioadă, vor fi revizuiți de către fiecare minister, în așa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza actualelor contracte sunt relevanți sau sunt superficiali. Cu siguranță, în multe locuri, acești indicatori nu sunt relevanți. Și atunci vom fi în două situații: sau noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință, care înțeleg că ceea ce a fost nu va mai fi și trebuie să ofere un plus de performanță în administrarea activelor statului sau în condițiile în care nu vor accepta acești indicatori, din start înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenții, de dedicarea acestora și vom uza de toate prevederile legale pe care le vom avea la dispoziție, în așa fel încât să impunem acești indicatori de performanță sau cei care nu îi acceptă, să plece.
• În ultimul rând, tot ce înseamnă modificări de legislație care să întărească capacitatea agenției care ar trebui să verifice aceste companii, AMEPIP-ul, trebuie întărit în așa fel încât la finalul verii sa avem o agenție operațională nu doar pentru că avem un angajament prin PNRR, pentru a respecta anumite prevederi, ci mai ales pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate pentru că, așa cum v-am spus, fiecare leu câștigat este un plus pentru bugetul național, pentru investiții sau pentru proiecte de dezvoltare în anii următori. Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-ați ascultat.
• Îl rog pe domnul vicepremier să vă prezinte în detaliu toate aceste măsuri, iar, în zilele următoare, pe măsură ce definitivăm și celelalte elemente care țin de acest pachet, vă voi sta la dispoziție pentru întrebări. Domnule vicepremier, vă rog!

Vicepremierul Dragoș Anastasiu:

• Multe mulțumiri pentru faptul că sunteți aici şi pentru răbdare. Este o oră mai târzie decât cea la care ne-am propus să începem, dar, din păcate, anumite urgențe ne obligă să reprogramăm și, din punctul ăsta de vedere, vă mulțumesc pentru răbdare. Imaginea de ansamblu v-a făcut-o prim-ministrul Ilie Bolojan.
• Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin guvern în zilele următoare, la următoarea ședință de guvern, şi care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial, în vederea eficientizării întreprinderilor publice. De ce facem eficientizare este de la sine înțeles. Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat. Vrem să avem mai puține subvenții. Vrem să avem o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice fel de companie privată gândește.
• Companiile de stat au un fel de guvernanță prin Legea 109, guvernanță corporativă şi au o instituție care s-a creat acum vreo doi ani şi care urmărește performanța, monitorizează companiile de stat și are ca obiectiv să le facă mai eficiente. Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Fac precizarea, de la bun început, orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD, pentru că noi am trecut acolo câțiva pași, obținând un certificat de bună purtare de la OECD, în ceea ce privește guvernanța corporativă, dar trecând și niște jaloane din PNRR, care erau obligatorii, de guvernanță corporativă.
• În același timp, însă, am rămas în urmă cu alte câteva jaloane și asta ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până la sfârșitul lui noiembrie, 25 noiembrie, avem un deadline, va trebui să o recuperăm. Facem acest demers pentru eficientizare, dar și pentru a rezolva problema legată de penalitățile pe care le avem la PNRR. O să revin la măsurile pe care le avem în vedere și care sunt în acest moment propuneri cu care vom merge în discuții cu Comisia Europeană, unde deja dezbaterile tehnice au început și suntem pe drumul cel bun și avem semnale pozitive că ele vor fi acceptate, pentru că nu vrem să schimbăm esența guvernării corporative, așa cum am adoptat-o în 109, ci vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP și a companiilor din România.
• Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare și așa mai departe, ci întărim aceste lucruri și am încredere că măsurile noastre vor fi acceptate, atât de guvernul nostru, bineînțeles, cât și de Comisia Europeană. Înainte de a trece la măsuri, aș vrea să vă dau o radiografie.
• În ultimele zece zile am făcut pași în cea ce privește colectarea tuturor datelor și transparentizarea lor. Eu o să vă dau câteva elemente aici de radiografie și vă anunț că AMEPIP, chiar cu puțin timp înainte de a intra noi în conferința de presă, a centralizat definitiv și a organizat în diverse tabele date importante cu privire la companiile de stat și mâine sau cel târziu poimâine, dar planifică mâine, vor fi publicate, deci veți putea vedea acolo toate detaliile. Haideți să vedem ce înseamnă întreprinderi publice în România. O să vă trec prin niște cifre, sper să nu vă plictisească.
• În vizorul AMEPIP avem 1.326 de întreprinderi publice, aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifre de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice, care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor.
• Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante. Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde. Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 – 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor.
• La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă – CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA – 2 miliarde de RON. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP.
• Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? 270 de SA-uri, 78 regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea împreună dau 550 de companii care au fie venitul zero, fie nu știm nimic despre ele,  din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă, canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse.
• Ce vedem per total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă. 46 % din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Și avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, fie despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, ANAF – la ANAF se vor vedea la Registrul Comerțului – cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri au început să curgă amenzile.
• Până acum, AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că, dacă nu avem disciplină, nu se va face treabă.
• Ce se întâmplă cu consiliile de administrație? În companiile centrale, 354 de poziții sunt provizorii. Asta este o problemă pentru statul român și pe care trebuie să o rezolvăm, pentru că avem ținte și jaloane în PNRR, Să rezolvăm provizoratele. Asta se întâmplă la 59 de companii și 309 poziții sunt permanente, asta la companiile centrale. La companiile locale – 493 de poziții sunt provizorii și 1919 poziții sunt permanente. Acum, ce se întâmplă cu recrutările? Știm că AMEPIP nu a putut să fie operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție. Și acolo, Comisia Europeană ne-a spus că au existat interferențe care nu au legătură cu guvernanța corporativă.
• Va trebui să facem pași importanți în ceea ce privește selecțiile și recrutările, pentru ca lucrurile acestea să fie total transparentizate, iar cei care fac selecția va trebui să fie persoane și firme cu experiență relevantă în a recruta oameni de acest calibru. Și asta va duce la recâștigarea încrederii atât a guvernului, cât și a populației, cât și a Comisiei Europene. Deci partea de recrutare și selecție va trebui să fie foarte atent luată în vizor.
• Și acest lucru este important, repet, pentru îndeplinirea jaloanelor. Sunt multe cifre, nu vă mai trec prin ele, pentru că îmi pot imagina că cel puțin parțial, au fost prea multe. Avem o problemă legată de performanță.
• Vă dau un singur exemplu, cum putem să evaluăm acest lucru. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa și am comparat cu România. Și vreau să vă spun că din această comparație, vedem că la numărul pe care noi îl avem în România – sigur, nu vreau să nominalizez – dar la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal.
• O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți – același număr de pasageri care trec pe acolo – 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci asta este o problemă care ține de performanță, nu numai de ce se întâmplă la comitetul executiv sau la consiliul de administrație, ci ceea ce înseamnă și performanța angajaților.
• Acum, măsuri propuse, o să trec prin câteva dintre ele. Repet, sunt propuneri cu care ulterior vom merge la partenerii noștri, apropo de jaloanele PNRR, pentru că nu vrem să stricăm nimic din ce am obținut până acum, vrem doar să eficientizăm.
• Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și de supraveghere. Ce propunem noi? La regiile autonome, de la trei-cinci membri, să mergem la trei membri maxim. La societățile cu sistem unitar, de la trei-şapte membri să mergem la trei membri maxim. Societățile cu sistem dualist sau companiile mari, peste 50 de milioane și cu peste 200 de angajați, de la cinci-şapte membri, să mergem la trei-cinci membri. Și mai există o categorie de firme foarte mari și care se supun unor reguli speciale, care au și reglementări europene și la care va trebui să fim foarte atenți, pentru că nu vrem să stricăm nimic din pixul guvernamental, ci vrem să ne asigurăm că facem bine și nu facem rău. Deci există această categorie la care va trebui să ne uităm special, analiza a început și va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie.
• Reducerea remunerațiilor membrilor din consiliile de administrație. Membrii neexecutivi, deci cei care nu sunt și directori, de până la trei indemnizații – până la trei înseamnă de trei ori salariul mediu pe ramură, deci 3X, deci cum voi spune acum X, X este salariul mediu pe ramură, și cum era și până acum. De la 3X mergem la 2X, indemnizația fixă, iar la executivi, indemnizația fixă, de la 3,6 o ducem la 3 maxim, iar cea variabilă, de la 3,6 la 2. De ce? Pentru că, dacă ne uităm peste tot în companiile private și în Europa, la companiile de stat, partea fixă e în general mai mare decât partea variabilă. Și dacă până la noi cumva a fost invers, încercăm să intrăm într-o normalitate. Directorii generali, componenta fixă a fost 3,6X, propunem 3X. Componenta variabilă, 3,6X, propunem 2X. Plafonarea beneficiilor. Au existat și există alte beneficii – și nu ne referim la mașină de serviciu, laptop, deplasări cu diurnă, telefon, pentru că astea nu sunt, din punctul nostru de vedere, beneficii, dar ne referim la plata de cazare dacă este în alt oraș.
• Pentru că astea nu sunt, din punctul nostru de vedere, beneficii, dar ne referim la plata de cazare, dacă este în alt oraș, sume oferite pentru plata electricității, indemnizații de concediu de odihnă și alte asemenea, le plafonăm la maxim 10 % din remunerația totală fixă. Pentru funcționarii publici propunem ca să nu poată să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administrație, nu din două sau mai multe, dar acuma erau două.
• Avem un termen de prescripție pentru sancțiuni pe care AMEPIP-ul le pune, şi anume, de la şase luni la un an mărim termenul de prescripție. Adică nu se mai șterg greșelile atât de repede. O să propunem înființarea unui consiliu consultativ, neremunerat, un fel de advisory board, la AMEPIP, format din experți neretribuiți, specializați în guvernanță, în juridic, în HR și care vor sprijini AMEPIP pentru a eficientiza activitatea.
• Extinderea situațiilor de sancțiune. Dacă în acest moment companiile nu pornesc cu şase luni înainte procesul de selecție, înainte de expirarea termenului mandatelor, procesul de selecție nu au sancțiuni, o să propunem să fie sancționate și, de asemenea, neînchiderea procedurii în timp de 150 de zile. Deocamdată spunem ok, să fie 150 de zile, dar dacă se prelungește, nu se întâmplă nimic. Avem accelerarea reformei companiilor de stat. În momentul de față avem niște termene foarte largi, până la care companiile au obligația să se reformeze. Noi propunem acuma trei luni pentru analiză.
• Deci toate companiile care sunt pe pierderi, dar nu numai, și cele care sunt pe profituri mici şi așa mai departe și care se pot fuziona, se pot desființa sau pot să facă alte tipuri de clustere și așa mai departe, vor avea trei luni la dispoziție să facă o analiză și trei luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul de eficientizare decis.
• În ceea ce privește AMEPIP, în momentul de față, avem împărțite companiile în local și central și există… Sigur, trebuie să ne ocupăm de guvernanță corporativă la nivelul tuturor companiilor care au proprietate publică. Dar există un focus special pe companiile centrale  față de companiile locale. La locale este multă supraveghere și monitorizare la un an, la cele centrale sunt obligațiile mai multe.
• Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și companiile de mai puțin impact. Vă vorbeam de 315 companii. Propunerea pe care o să o facem este, respectând guvernanța corporativă la toate companiile, focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96, 97 % din cifra de afaceri. Și ce trebuie să facem la AMEPIP este să terminăm procesul de selecție, pentru că aici am fost penalizați de către Comisia Europeană. Iar acest proces de selecție trebuie să îl facem atât de profesionist încât să nu mai aibă nimeni nimic de comentat.
• Compoziția indicatorilor de performanță: acum avem pe indicatorii financiari o pondere care poate fi aleasă de AGA, respectiv de consiliul de administrație între 25 și 50 %. Propunem un focus mai mare pe zona financiară, să fie minim 50 %. Și vrem să punem un accent și pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienților, clienți interni, clienți externi și să spunem că 20 % ar trebui să fie ponderea pe această noțiune de calitate a serviciilor, de satisfacție a clientului, pentru că, de fapt și de drept, de acolo vin banii și indicatorii financiari sunt nimic altceva decât o consecință a modului în care ne tratăm clienții. Și propunem criterii… Vă vorbeam de selecție, recrutare.
• Propunem criterii mai stricte pentru experți independenți care fac recrutarea în așa fel încât să în așa fel încât să profesionalizăm acest proces. Ce urmează? În primul rând, aș vrea să vă spun că urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor în general și a celor de stat în special, ne referim acum la cele de stat, să facă viața mai ușoară. Și aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și simplificare și în următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.
• În același timp, vom veni cu propuneri de stimulare a economiei pentru că, ok, eficientizăm prin tăiere de costuri, dar va trebui să stimulăm și veniturile cumva.
• Urmează publicarea transparentă a, nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor.
• De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic. Îl știm, din păcate, nu suntem eficienți și la terapie sunt măsurile pe care vi le-am numit mai devreme.
• Aș vrea să închei spunându-vă că în ultima perioadă ne-am consultat cu extrem de mulți oameni și din zona publică și din zona privată și au fost foarte mulți care au contribuit voluntar la demersul de înțelegere profundă a ceea ce se întâmplă și ce avem de făcut. Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ care rămâne oricum deschis oricăror propuneri care vin din afară și pentru că au fost dezbateri sau, mă rog, întrebări în spațiul public cine sunt acei oameni, o să vreau să vă nominalizez câțiva dintre aceștia, urmând ca, după cum spuneam, lista să fie deschisă, iar dacă există vreo suspiciune cu privire la oricare dintre acești oameni, noi i-am testat, am făcut screening cum am putut mai bine, dar dacă există și alte indicii, vă rog să-mi le dați și rog întreaga opinie publică să le dea, pentru că ceea ce facem aici este total transparent.
• Vom oficializa când va fi gata demersul acest grup de lucru, nu există niciun fel de intenție de a face ceva netransparent. O să vă dau câteva din numele care au fost implicate în aceste discuții: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda, Anca Grigorescu și mă opresc aici, sunt mai multe nume. O să vedeți transparent întreaga lista atunci când o vom definitiva și când o vom oficializa la momentul potrivit și va fi în următoarele zile, pentru că ne grăbim. Eu vă mulțumesc că ați avut răbdare și atenție să ascultați și vă stau la dispoziție dacă aveți întrebări.

Întrebări din partea presei:

Reporter: Bună ziua, domnule vicepremier! Chiar legat de acest grup informal, să-i spunem, de lucru aș vrea să vă întreb. În primul rând, să ne spuneți dacă aceste persoane au avut acces la informații…

Dragoș Anastasiu: Nu s-a formalizat grupul de lucru.

Reporter: Deci până acum nu a existat nicio întâlnire, nu au avut acces la niciun fel de informații confidențiale.
Dragoș Anastasiu: În afară de date publice pe care le putem vedea la ANAF sau la AMEPIP, ce a existat, nu există niciun fel de date, altele decât cele publice la care ei s-au uitat, dar deocamdată nici n-am apucat să lucrăm.

Reporter: Spuneți că va fi un grup oficial. Asta înseamnă că, nu știu, vor fi plătiți de stat sau cum va funcționa, concret?

Dragoş Anastasiu: Nu, vor fi voluntari, neretribuiți, onorifici. Aceste persoane nu doresc să fie plătite, doresc doar să ajute, sunt persoane care, în viața lor profesională, au dovedit performanță, sunt câțiva care se ocupă cu mult succes de restructurări de firme, de analize financiare, de partea de fiscalitate, zona juridică și, repet, grupul acesta de lucru este deschis oricui vrea să participe, iar dacă există vreo suspiciune publică sau privată, vă rog să ne comunicați, pentru că vom analiza și nu vom dori să existe niciun fel de suspiciune. Oamenii aceștia chiar vor să pună umărul.

Reporter: O ultimă completare, dacă îmi permiteți. Pentru că nu mă îndoiesc de bunăvoința oamenilor, însă mă întreb dacă nu poate exista, poate, un conflict de interese ca cineva din privat să vină să restructureze o companie de stat. Vă întreb asta doar pentru că au existat suspiciuni, inclusiv din partea unor lideri politici, că anumite persoane din acest grup poate și-ar dori să devalizeze o companie de stat în favoarea propriei companii.

Dragoș Anastasiu: Eu nu am niciun fel de indiciu în acest sens. Mai mult decât atât, fiecare a semnat deja, de la prima întâlnire, o notă de confidențialitate, NDA – non-disclosure agreement – și o declarație că nu se află în conflicte de interese în ceea ce privește companiile de stat în legătură cu ceea ce fac ei privat. Deci, din punctul ăsta de vedere – dar, repet, trecem și scanăm mai departe acest lucru. Mulțumesc frumos!

Reporter: Îmi cer scuze, Iulian Stanciu, Mihail Marcu și Bogdan Buzoianu, îmi puteți confirma dacă fac sau nu parte din acest grup de lucru, au fost vehiculați?

Dragoș Anastasiu: Iulian Stanciu nu. Cine altcineva?

Reporter: Mihail Marcu și Bogdan Buzoianu.

Dragoș Anastasiu: Nu. Mi-aș dori să vină cât mai mulți, dar deocamdată, nu. Răspunsul e nu. Mulțumesc frumos!

Reporter: Spuneați, domnule vicepremier, în 2019, după ce Consiliul Concurenței vă acuza de practici anticoncurențiale, că sunteți vinovat în litera legii, nu în spiritul ei. Și aș vrea să vă întreb: ce asigurări dați partenerilor de coaliție, dar și românilor, că de data aceasta respectați și litera și spiritul legii? Și să ne spuneți cum ați privit și declarația lui Sorin Grindeanu, care spunea clar: va face plângere penală dacă acest grup de lucru nu se oprește

Dragoş Anastasiu: Cu privire la primul punct, dau doar un mic indiciu și mă opresc, că nu face obiectul discuției de astăzi. Conform Legii concurenței, și dacă ești prezent într-o cameră în care se discută anumite lucruri care ar putea să însemne alinierea minții cu privire la a stabili niște tarife în comun, și simpla prezență într-o cameră de acest tip reprezintă încălcarea legii, dacă nu te duci acasă și faci o dezmințire și faci o dezicere… Deci, ca să înțelegem ce înseamnă spiritul și litera legii. Am mai spus-o și atunci și o spun și acum, a fost cea mai mare nedreptate pe care eu am simțit-o în viața mea, din toate punctele de vedere, dar asta este o chestiune, probabil, subiectivă. Dar cu siguranță am învățat atunci să fiu atent la toate aspectele la care mintea mea, cel puțin, nu se gândea. Și a doua întrebare se referea la…

Reporter: Plângerea penală anunțată de Sorin Grindeanu. Vă simțiți vizat de o astfel de plângere?

Dragoş Anastasiu: Nu, nu mă simt vizat, am vorbit cu domnul Grindeanu, mi-a explicat despre ce este vorba, lucrurile sunt clare, nu va fi vorba despre așa ceva, cel puțin, din ce înțeleg eu astăzi, pentru că nici nu e cazul de așa ceva, acest grup de lucru va fi oficializat atunci când va fi definitivat. Deocamdată au fost doar întrebați niște oameni dacă vor să pună umărul, atât și nimic altceva. Vă mulțumesc frumos!

Reporter: Aș mai avea o întrebare, dacă se poate. Mâine se împlinește o lună de când Guvernul Bolojan a fost votat în Parlament. România are într-adevăr restanțe la companiile din energie, pierde 230 de milioane de euro că nu au fost revocați șefii numiți neconform. Aș vrea să vă întreb, dumneavoastră ce demersuri ați făcut pentru a vă asigura că acest jalon este atins?

Dragoş Anastasiu: Va fi atins.

Reporter: Spuneți-ne cifre, cum?

Dragoş Anastasiu: Va fi atins, toate procesele de recrutare sunt în derulare în acest moment, la aceste ministere, asta a fost discuția cu miniștrii și cred că în cel mult două luni de acum înainte, tot ce avem de atins ca jalon, va fi atins, asta este…

Reporter: Domnule vicepremier, 40 de șefi din companiile de energie erau numiți neconform. Au primit, au avut posibilitatea să ceară salarii compensatorii. Câți au plecat din funcție cu aceste salarii și câți refuză să plece?

Dragoș Anastasiu: Îmi pare rău, acest răspuns nu pot să vi-l dau, pentru că nu știu în momentul de față așa ceva, n-am întrebat, îmi pare rău, nu pot să vă dau răspunsul.

Reporter: În analiza pe care ați făcut-o, ați luat în calcul posibilitatea că această reformă a companiilor de stat să nu se poată aplica pe durata mandatelor în exercițiu? Și dacă da, care ar fi prejudiciul pentru statul român dacă ar fi dat în judecată?

Dragoș Anastasiu: Noi vom face, după cum a spus și premierul Bolojan, tot ce putem în limita legii, după ce vom schimba legile și vom renegocia cu toți cei care în acest moment sunt în plată. Și vă asigur că nu vom face terapie pentru toată lumea la fel, vom vedea de la caz la caz ce anume și cum din legislația actuală putem să aplicăm în așa fel încât toată lumea să se conformeze. Ne dorim ca toată lumea să respecte noile prevederi și vom vedea ce putem să facem din punct de vedere legal la fiecare în parte. Dar plec de la premisa că avem, totuși, peste tot, oameni de bună credință, așa cum a spus și premierul. Mulțumesc mult!

Reporter. Presa maghiară vorbește despre o întâlnire a premierului României cu premierul Viktor Orban. Vă rog să ne spuneți ce informații aveți despre această întâlnire și când se va întâmpla ea.

Întrebarea este pentru Dogioiu: Permiteți-mi să vă răspund eu la această întrebare pe care o așteptam. Da, va avea loc mâine seara, la Palatul Victoria, la ora 19 o întâlnire informală între premierul Ilie Bolojan și premierul Viktor Orban – la solicitarea a domnului premier Viktor Orban. Repet, o întâlnire informală în care vor fi discutate subiecte privind colaborarea dintre cele două țări.

Reporter: Vă rog să ne dați câteva exemple de teme ce vor fi abordate.

Ioana Dogioiu: Nu am niciun exemplu de temă de la această întâlnire informală.

Reporter: Aș vrea să vă întreb despre un subiect care a tot fost disputat în aceste zile, investițiile din Anghel Saligny, despre care, ați văzut, colegii dumneavoastră din Partidul Social Democrat au avut critici. Aș vrea să vă întreb despre acele investiții care au ajuns la un stadiu de decontare mai mic de 80%, 40%, cât a fost vehiculat în aceste zile. Dacă veți face o analiză pe fiecare proiect sau se va aplica măsura otova, să spun așa, pentru toate proiectele care nu au ajuns la acest stadiu? Spunea Sorin Grindeanu că ar fi nevoie, totuși, de o analiză pe fiecare proiect. Dacă ajung, de exemplu, la 30%, la 70%, ce se întâmplă cu acestea? Tot vor fi stopate?

Dragoș Anastasiu: Întrebarea sigur că ar trebui adresată ministrului Attila Cseke, pentru că în curtea dânsului este tema, dar am, așa, propria convingere, că dincolo de regulile clare, va trebui să ne uităm puțin pe proiecte și să vedem… Că dacă sunt la 78%. Vă dau un singur exemplu, dacă sunt la 78% și există și banii suficienți, poate că se califică. Deocamdată, asta este legea și întrebarea, vă rog frumos, domnului Cseke.

Reporter: Totuși, dacă îmi permiteți să adaug, dacă îmi puteți răspunde sau nu, mâine înțelegem că la ședința care va avea loc la guvern, reprezentanții de la Primăria Sectorului 4 vor veni cu această problemă legată de Pasajul Unirii.

Dragoș Anastasiu: Nu pot să vă răspund la treaba asta, nu face parte din reforma companiilor de stat și îmi pare rău, dar chiar nu pot să vă răspund.

Reporter: Legat de companii, dacă ne puteți da câteva exemple, ce companii ar putea fi comasate? S-a mai vorbit despre comasare?

Dragoș Anastasiu: Haideți să facem mai întâi analiza, să nu lansăm lucruri în piață, după aia să le retragem sau știu și eu ce să facem, pentru că a comasa, știi, când vezi trei-patru chestii mici și zici, uite, le comasăm, dar fiecare are o caracteristică specială. Unii poate că au funduri europene, alții… Deci lucrurile sunt diferite de la companie la alta și nu putem aplica metoda otova. Facem analiză și veți vedea că ori comasăm, ori fuzionăm, ori desființăm, ori eficientizăm, va trebui să facem ceva cu fiecare companie în parte, va fi treaba și a AMEPIP-ului să monitorizeze și a miniștrilor de resort să facă curățenie prin intermediul AGA și a consiliului de administrație.

Reporter: Până când vom avea această analiză?

Dragoș Anastasiu: Aş vrea să vă dau în lucru o dată de care să mă pot şi ține. O vom începe și când vom face planul acestei analize, vă vom comunica la ce dată ne propunem să fim gata, dar vă asigur că ne grăbim. Nu e de joacă.

Reporter: Mâine, primăriile, timp de două ore vor fi în grevă de avertisment. Au anunțat că săptămâna viitoare vor intra în grevă generală, dacă guvernul nu le ascultă doleanțele și nu ia act de acestea. Aș fi vrut să-l întreb pe domnul premier, dar acum nu este aici, vă întreb pe dumneavoastră, sau pe dumneavoastră: care va fi strategia guvernului să evite o astfel de grevă generală și dacă totuși se va întâmpla, cum veți face față?

Ioana Dogioiu: De îndată ce va exista această strategie, vă vom comunica. Ea nu face subiectul, nu face parte din tematica acestei conferințe de presă, iar domnul premier, după cum vedeți, nu mai este aici.

Reporter: Atunci o întrebare pentru domnul vicepremier, pentru că ați prezentat o reformă foarte complexă a companiilor de stat, aveți și un impact bugetar asupra acestei reforme?

Dragoș Anastasiu: Când vom termina analiza, vom veni cu impactul pe fiecare categorie în parte, care va fi vizată de măsuri. Deocamdată, astăzi am reușit să strângem de peste tot, toate datele, în așa fel încât să avem o imagine clară a portofoliului despre care vorbim. Şi va trebui să vedem exact companie cu companie câți membri au în consiliul de administrație, câți vor avea, care sunt indemnizațiile. E o analiză care durează puțin, dar sunt absolut convins că în scurt timp veți afla și impactul bugetar. E absolut normal să-l cereți, pentru că și pe mine mă interesează cel mai mult impactul pe buget.

Reporter: Pe primul pachet, pentru că au fost prezentate mai multe cifre, au fost speculate mai multe cifre. Nu știm exact care este impactul pe primul pachet.

Dragoș Anastasiu: Nu știu să vă răspund acum, în secunda asta, la această întrebare!

Reporter: Bună ziua! Dacă mă auziți, domnul Anastasiu.

Dragoș Anastasiu: Ne uităm la companiile care duc greul pe profit și vedem că majoritatea lor, cele care fac profit serios, sunt listate la bursă. Această soluție a listării la bursă s-au mai discutat în interiorul coaliției. Poate să reprezinte una dintre soluțiile pentru revitalizarea companiilor care în momentul de față sunt pe pierderi sau pe profit zero.

Reporter: În primul rând, în PNRR avem chiar, ne-am luat noi obligația de a lista cel puțin trei companii la bursă și asta va trebui să facem, dacă nu vrem să ratăm jalonul. În rest, cu siguranță că e o decizie politică care va trebui să fie luată şi una dintre variantele care pot fi discutate în sensul eficientizării companiilor respective.

Reporter: Ați enunțat, de asemenea, noi indicatori pentru indemnizațiile membrilor de CA-uri, executiv, neexecutiv. Vă dau exemplu la câteva în care au crescut aceste indemnizații foarte mult în ultima vreme: aeroporturi București. Aceștia și-au aprobat majorarea de cinci ori a indemnizației. S-a ajuns la 70.000 de lei brut pe membru în acest consiliu. Avem inclusiv la STB. Avem inclusiv și la aeroporturi sume foarte importante de bani. 10.000 de  euro ar fi, de exemplu, la aeroporturi în momentul de față, brut. Dumneavoastră veniți cu acești indicatori de 3,3 până la 5, în funcție de nivelul societății și cifra de afaceri. Ce facem cu acestea, care și-au majorat atât de mult indemnizațiile? Susțin membrii de acolo, pentru că am încercat să stăm de vorbă cu dânșii, că totul este legal și că nu se poate schimba nimic.

Dragoș Anastasiu: Sunt anumite societăți care nu au încă bugetul aprobat. Și asta va fi un prim pas, iar, după cum v-am spus și mai devreme, legea se va uita la ce se întâmplă de acum înainte, iar ce a fost până acuma va intra pe renegociere și v-a spus și domnul premier cum vom proceda de acum înainte.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. În cazul companiilor cu pierderi, cei care sunt în momentul de față și au fost până în momentul de față, remunerați cu indemnizații deloc neglijabile în aceste consilii de administrație, dar n-au reușit să aducă și performanță, dimpotrivă, contraperformanță, se vor găsi măsuri și prevederi ca aceștia să răspundă, așa cum avem, de exemplu, răspunderea ministerială, să răspundă pentru această contraperformanță și să fie sancționați pecuniar, nu doar, de exemplu, cu desfacerea contractului de muncă sau cu neprelungirea, neobținerea unui nou mandat?

Dragoș Anastasiu: Vom face ce prevede legea și ce prevăd contractele. Dacă există soluții în acest sens, le vom aplica. Eu din privat știu că atunci când managerii nu își realizează bugetul, de obicei, pleacă de la companiile respective pentru că nu și-au realizat indicatorii.

Reporter: Și o rugăminte la dumneavoastră, dacă nu aveți o centralizare, dacă ne puteți ajuta cu o cifră totală a nivelului, cât am cheltuit cu indemnizațiile membrilor în aceste CA-uri, la nivelul companiilor care au pierdere în momentul de față?

Dragoș Anastasiu: Să știți, cred că înainte cu un sfert de oră să intrăm în această conferință de presă, am primit datele agregate de la AMEPIP și sunt absolut convins că mâine veți avea informații în acest sens.

Ioana Dogioiu: De asemenea, vreau să vă precizez că în zile următoare vor veni și datele despre impactul bugetar pe care l-ați solicitat cu Pachetul 1.

Reporter: Bună ziua. Voiam să vă întreb ce se întâmplă cu firmele contractate, în urma opririi investițiilor deja declanșate prin parteneriatul public-privat Anghel Saligny, câte firme sunt afectate prin această decizie și ce le oferă statul care hotărăște unilateral să sisteze investiția?

Dragoș Anastasiu: Repet, tema trebuie adresată Ministerului Dezvoltării pentru că acolo s-a luat decizia respectivă și sunt convins că există și un impact. E clar că – și asta am început deja mai demult – trebuie să găsim diverse soluții prin care companiile să nu fie afectate dacă au contracte încheiate și au derulat activități în cadrul investițiilor respective. Dar această imagine de ansamblu o vom găsi la Ministerul Dezvoltării.

Reporter: Bună ziua! Domnule vicepremier, multe companii de stat, spre exemplu, CFR, dețin multe active neproductive, cum ar fi terenuri, clădiri în paragină, ruine în mijlocul orașelor și așa mai departe. Aveți în vedere un plan prin care să obligați aceste companii să valorifice aceste active prin vânzare, concesiune, parteneriate public-privat, astfel încât ele să aducă un randament economic și să nu mai fie pe zero, cum sunt acum?

Dragoș Anastasiu: Răspunsul este evident – că da.

Reporter: Care va fi acel plan?

Dragoș Anastasiu: Pentru că va trebui ca fiecare manager să aibă o listă foarte clară a tuturor activelor care nu aduc plusvaloare companiei și să propună – că așa se întâmplă de la nivelul managementului, și Consiliul de administrație și AGA – un plan de valorificare. Ori fac ceva cu ele, ori există vreo investiție, ori au intenții concrete cu un anumit activ – că e teren, că este o casă, că e o mașină – ori trebuie să le vândă în așa fel încât să aducă plusvaloare companiei.

Reporter: Ați spus mai devreme că urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Ne putem aștepta, așadar, în perioada următoare la un val de privatizări sau la închideri de companii de stat care nu mai sunt viabile economic?

Dragoș Anastasiu: Cred că, în acest moment, este foarte important ca fiecare companie să fie privită separat și să aibă un plan de redresare. Și orice ați spus dumneavoastră mai devreme poate să intre în discuție. Acolo unde există interes strategic al statului român, sunt decizii politice. Acolo unde deciziile pot fi luate la nivelul companiilor, să le ia și să se eficientizeze sub o formă sau alta. Și nu cred că sunt oprite, în acest moment, de nimic în a lua deciziile respective.

Reporter: Deci, în acest moment, să înțelegem, toate reformele și toate planurile sunt puse pe masă, nu excludeți?

Dragoș Anastasiu: Absolut. Orice formă de redresare trebuie să fie luată în calcul și să corespundă strategiei companiei, a ministerului respectiv și a guvernului.

Reporter: Și o ultimă întrebare, dacă-mi permiteți. Un raport din 2023 al Băncii Mondiale spune că multe companii de stat nu respectă aceleași reguli de piață ca cele private și beneficiază de privilegii care afectează concurența și eficiența economică. Evident, două exemple de notorietate, Tarom și CFR Călători. Cum veți garanta ca guvern că nu mai concurează incorect companiile de stat cu sectorul privat și că nu absorb resurse publice fără rezultate clare?

Dragoș Anastasiu: Trebuie să respecte legea, pur și simplu, pentru că guvernanța corporativă și Legea concurenței reglementează ceea ce dumneavoastră ați pus în discuție. Companiile de stat trebuie să concureze liber. Sigur, există unele care primesc şi subvenții pentru că au o componentă socială.

Reporter: De aceea v-am întrebat.

Dragoș Anastasiu: Și acolo, știți cum sunt. Acolo unde sunt companiile de stat cu subvenții, trebuie să fie și cele private, că nu se poate face diferența, și CFR-ul este un exemplu în acest sens. Dar va trebui să ne uităm foarte atent la subvenții, pentru ca ele să fie într-adevăr și necesare și să nu existe abuz pentru că există cazuri în care lucrurile astea se pot îmbunătăți mult.

Reporter: Bună ziua! Domnule vicepremier, ați spus că vor fi listate, vă întreb dacă vor fi listate pe Bursă pachete de acțiuni de la companii profitabile? Ați spus că e obligație în PNRR.

Dragoș Anastasiu: Este o obligație în PNRR pe energie și transporturi, acolo e obligația, deci fie din energie, fie din transporturi și…

Reporter: Câte companii vor fi?

Dragoș Anastasiu: Sigur, ştiţi cum e, dacă listăm companii neprofitabile, nu e foarte bine pentru că valorile sunt foarte mici. Ideal este să reformăm, să eficientizăm companiile și să le listăm într-un moment în care putem să obținem mai mulți bani. Dar nu mă întrebați care dintre companii vor fi listate pentru că această decizie încă nu a fost luată. Va trebui să fie luată, însă, foarte curând pentru că altfel o să ratăm jalonul din PNRR.

Reporter: Luați în calcul și pachete suplimentare de acțiuni la companii deja listate, cum e Hidroelectrica?

Dragoș Anastasiu: După opinia mea, această decizie este una politică, va trebui să ținem cont de Strategia de siguranță națională și strategia României. Partidele politice în coaliție vor lua această decizie.

Reporter: Și ați mai anunțat în conferință că au început de ieri să curgă amenzile pentru companiile de stat care nu își depun datele financiare. Spuneți-ne, eu n-am văzut la AMEPIP nimic, presupun că AMEPIP le-a dat?

Dragoș Anastasiu: Ieri, da.

Reporter: Ieri, dar nu le-au anunțat.

Dragoș Anastasiu: Şi nici nu o să le vedeţi, că ieri a început acest demers.

Reporter: Dați-ne detalii, vă rog.

Dragoș Anastasiu: Ieri a început acest demers pentru că până acum nu s-a întâmplat așa. S-au luat companiile care în prima fază n-au listat. Sigur că nu o să începem din start să le… Sunt amenzi posibil foarte mari la AMEPIP, dar…

Reporter: Păi ce amenzi ați dat?

Dragoș Anastasiu: 50.000, 100.000. Ele există în zona AMEPIP. Ieri a început acest demers și o să aveți de la AMEPIP o comunicare în acest sens.

Reporter: Când?

Dragoș Anastasiu: Trebuie să-i întreb și pe ei că nu pot să le dau eu peste noapte să dea ceva.

Reporter: Au început de ieri, dar… Dumneavoastră ne anunțați că au început de ieri, dar nu știm nici ce companii, nici câte.

Dragoș Anastasiu: O să vedeți în următoarele zile, dacă aveți puțină răbdare, câte companii au fost sancționate, cu ce sume au fost sancționate, într-un mod extrem de transparent.

Reporter: Ok. Şi legat de CA-uri și de ce se întâmplă acolo, cu măsurile propuse, cum veți face astfel încât oamenii aceia să nu…, adică se vor aplica pentru mandatele viitoare sau și pentru ce s-a negociat deja acolo?

Dragoș Anastasiu: Am răspuns deja la această întrebare. Legile se referă la ce se întâmplă de acum înainte. Și ce a fost până acum, trebuie să analizăm caz cu caz, să renegociem și, în funcție de fiecare caz, să vedem ce reglementare legislativă putem aplica în așa fel încât toată lumea să se conformeze. Acest lucru, de altfel, l-a spus și premierul puțin mai devreme.

Reporter: Revin la problema semnalată de liderul PSD, Sorin Grindeanu, de acest grup de lucru pe care l-ați făcut dumneavoastră aici, la guvern. Dumnealui spunea că ar fi oameni din transporturi care ar fi vrut să falimenteze companii de stat. Ne-ați dat niște nume, puteți să ne spuneți, din lista oamenilor care s-au perindat la dumneavoastră pentru aceste măsuri, există oameni din transporturi?

Dragoș Anastasiu: Eu personal nu-i știu și cred că cel mai bine, dacă l-ați întrebat pe domnul Grindeanu la cine s-a referit, vă va spune.

Reporter: Dar nu aţi vorbit cu el?

Dragoș Anastasiu: După știința mea și ceea ce am făcut noi ca și screening în acest moment, nu avem astfel de cazuri.

Reporter: Bună ziua! Pentru că dumneavoastră ați fost cu ideea, puteți să ne spuneți, până în prezent, câți șefi de companii și-au dedus/donat voluntar din indemnizații și care este suma per total?

Dragoș Anastasiu: Fiind un alt voluntar nu știu să vă spun câți, iar ce sume au donat sau fiecare ce a avut în vedere, nu știu să vă spun.

Reporter: Nu există o centralizare la nivel..?

Dragoș Anastasiu: Nu, și nici nu ne-am propus așa ceva pentru că asta a fost un act voluntar al fiecăruia. Noi ce încercăm să facem este să reglementăm prin lege ceea ce se întâmplă. În ce măsură unul sau altul dorește să facă un lucru benevol sau nu, nici nu trebuie să vă anunțe public și nici n-ai cum să-l monitorizezi pentru că nu poți oficial să scazi salariul ci poți să donezi către o cauză oarecare.

Reporter: Și legat de reducerea indemnizațiilor și a numărului de membri la CA-uri, e în regulă, dar aveți cumva și pârghii de a elimina membrii care nu-și fac treaba? Și mă gândesc, de pildă la RA-APPS, unde un întreg CA nu a văzut indemnizația aceea de aproape un milion de euro dintr-un raport oficial și au aprobat-o astfel, spunând apoi că e doar o eroare.

Dragoș Anastasiu: Avem pârghii, în limita legii, prin indicatorii de performanță. Dacă există chestiuni disciplinare, este altceva, alt tip de pârghii. Și dacă sunt chestii juridice, alt tip de pârghii. Deci, aceste variante le avem la dispoziție. Și trebuie să ne uităm la fiecare, apropo de indicatorii de performanță, ce scrie la fiecare și, dacă a comis o greșeală, să vedem unde poate fi încadrată.

Reporter:  Aș vrea să vă rog să ne explicați care este conceptul, finalmente, care stă în spatele acestei reforme a companiilor de stat. Inițial, lumea se aștepta ca, cât mai multe dintre acestea, în special, evident, cele ineficiente, să fie desființate, chiar premierul Bolojan spunea că sunt mult prea multe companii de stat. Auzim, acum, cuvântul de bază este eficientizare, redresare. De ce nu mai multă privatizare? Pentru că, automat, companiile private, veniți din mediul privat, oferă servicii mai bune, plătesc taxe mai multe la stat. Cumva percepția pe care am avut-o eu, la finalul acestei conferințe de presă, este că se încearcă păstrarea a cât mai multe companii de stat, mai degrabă decât listarea la bursă, privatizare și desființarea celor ineficiente. Corectați-mă, vă rog, dacă greșesc.

Dragoș Anastasiu: Vă corectez.

Reporter: Vă rog.

Dragoș Anastasiu: Îmi pare rău că ați avut această percepție. Toate variantele sunt pe masă pentru orice fel de companie, în așa fel încât să ne atingem scopul final de a avea mai mulți bani la buget, mai puține subvenții și calitatea mai bună a serviciilor. Tot ce ați spus dumneavoastră este valabil. Pot reprezenta căi prin care să ne atingem acest obiectiv.

Reporter: Dar guvernul preferă să păstreze companii de stat pe care să le eficientizeze sau să privatizeze companii de stat?

Dragoș Anastasiu: Nu cred că putem da un răspuns otova pentru că sunt companii de care statul are nevoie, pentru că sunt servicii sociale, și pe care are multe căi de a le îmbunătăți. Sunt companii care nu au relevanță în piață pentru că se pot face servicii și de către companii private. Și dacă nu se eficientizează, sigur că va trebui să fie, de exemplu, desființate, dacă nu se comasează cu altele și, până la urmă, nu se eficientizează. Scopul este să dăm cât mai puține subvenții și să avem cât mai mare profit, cu cheltuieli cât mai mici. Să știți că a ține 1.118 companii, doar a le ține, fără să facă nimic, toate costurile de contabilitate și așa mai departe, de depunere, costă o grămadă de bani. Și atunci va trebui să găsim, dar nu e o terapie pe care să o poți aplica peste tot. Eu am spus de multe ori, eu sunt medic de profesie, dacă aș trata toți pacienții dintr-un spital cu același medicament, nu ar fi o chestiune bună. Dar încă o dată – nu există o preconcepție cu care plecăm la drum, că vrem să le ținem sau că nu vrem să le ținem… nu există. Trebuie să ne uităm la ele și să le eficientizăm.

Reporter: Am înțeles. Procesul acesta de reformă a companiilor de stat atinge zone sensibile. CA-urile sunt văzute de foarte multă vreme drept sinecuri pentru mulți politicieni. Colegul dumneavoastră de guvern….

Dragoş Anastasiu: … că vrem să le ținem sau că nu vrem să le ținem, nu există, trebuie să ne uităm la ele și să le eficientizăm.

Reporter: Am înțeles. Procesul acesta de reformă a companiilor de stat atinge zone sensibile, CA-urile sunt văzute de foarte multă vreme drept sinecuri pentru mulți politicieni. Colegul dumneavoastră de guvern, ministrul USR Radu Miruță, spunea că a primit telefoane, dar și discuții directe, în care îi se sugera să nu deranjeze anumite zone. Dumneavoastră ați primit astfel de semnale, telefoane, discuții?

Dragoş Anastasiu: Nu. Categoric nu. Categoric nu.

Reporter: Bună seara, Bianca Ogarcă, România TV. În contextul tuturor acestor verificări, ne puteți spune ce se întâmplă cu acele firme care au fost depistate la aceeași adresă? Ne-am uitat și noi pe date, au fost depistate în jur de 47.000 de firme în 2.400 de apartamente și bineînțeles că discutăm despre astfel de companii cu datorii de zeci de miliarde.

Dragoş Anastasiu: Am avut și eu această informație din presă, dar n-a intrat în sfera activităților mele din ultimele patru săptămâni aici, pentru că sunt și alții care se ocupă de alte zone, zona asta fiscală, ANAF și așa mai departe. Şi mi-aș dori să vă pot da un răspuns, dar nu-l cunosc.

Reporter: Dar în unele cazuri vorbim și de companii private.

Dragoş Anastasiu: Sunt companii care sunt la aceeași adresă. Problema nu e că sunt la aceeași adresă, pentru că sunt… fie că aparțin aceluiași holding, fie că este o clădire mai mare, problema nu e că niște companii sunt la aceeași adresă. Sigur, când ai sute de companii și ai o căsuță, e una; dacă ai un ditamai blocul și ai 80 de companii, este alta. Deci, trebuie analizat caz cu caz. Repet, nu plecăm de la premisa că nu pot să fie mai multe companii la aceeași adresă, pentru că se poate întâmpla chestia asta. Nu asta este problema de bază. Problema de bază este să nu facă evaziune fiscală prin fraudă, carusel, etc., etc., fiind toți, de fapt, la o cutie poștală și făcând ca aceste companii să dispară când fac pierderi. Despre asta, de fapt, e vorba. Nu că sunt toate la aceeași adresă.

Reporter: Și vor fi luate măsuri în acest sens? Cu siguranță va trebui, ANAF va trebui să se ducă cu Antifrauda și așa mai departe și să-și facă treaba. Da, dacă aceste companii sunt frauduloase, ele vor trebui să fie pedepsite, fără doar și poate.

Reporter: Aș mai avea o precizare pentru doamna purtătoare de cuvânt. În lumina a ceea ce s-a întâmplat astăzi, domnul premier Ilie Bolojan ia în calcul să îl înlocuiască din funcție pe domnul Piedone de la ANPC?

Ioana Dogioiu: Tot ce pot să vă spun e că acest guvern și premierul Ilie Bolojan sunt absolut dedicați ideii de anticorupție și integritate și că nicio persoană care nu își poate îndeplini funcția și nu îndeplinește condițiile pentru îndeplinirea ei nu va rămâne în funcție. În ceea ce privește cazul menționat de dumneavoastră, urmează a se vedea care vor fi acțiunile procurorilor în perioada următoare. Cazul va fi analizat și premierul va lua o decizie.

Reporter: Domnule vicepremier, puteți, vă rog, să ne puneți la dispoziție acea declarație pe care au semnat-o membrii grupului de lucru despre care vorbeați? Ne puteți da documentul, să vedem prevederile…?

Dragoş Anastasiu: În secunda asta, nu, dar v-o pot transmite.

Reporter: În cursul serii?

Dragoş Anastasiu: Încerc.