Premierul francez propune eliminarea a două sărbători publice pentru a scăpa de criza financiară: „Ca națiune, trebuie să muncim mai mult”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Premierul francez François Bayrou a declarat că guvernul său va propune eliminarea Lunii Paștelui și a Zilei Victoriei în Europa din 8 mai ca sărbători publice, ca parte a unui plan agresiv de redresare a finanțelor publice în curs de deteriorare ale țării, potrivit Politico.

„Ca națiune, trebuie să muncim mai mult”, a declarat Bayrou marți, în timpul unei conferințe de presă foarte așteptate, dedicată planurilor sale de cheltuieli pentru anul viitor, pe care parlamentarii urmează să le dezbată după vacanța de vară.

Deși Bayrou a încercat să prezinte această măsură drept un act de sacrificiu colectiv pentru binele general, eliminarea zilelor de concediu va înfuria probabil alegătorii francezi, care sunt profund atașați de rețeaua lor generoasă de securitate socială și de concediile plătite ample, în comparație cu alte democrații occidentale, precum Statele Unite.

Cea mai recentă modificare majoră a modelului de protecție socială al Franței, legea de creștere a vârstei de pensionare în 2023, a dus la proteste masive și rămâne profund nepopulară.

Cu toate acestea, Bayrou a declarat că astfel de măsuri extreme sunt necesare pentru a ține în frâu datoria publică a Franței de 3.300 de miliarde de euro și pentru a reduce deficitul bugetar care a depășit normele europene în timpul pandemiei și care rămâne încă foarte ridicat.

El a comparat situația actuală a Franței cu crizele datoriilor Greciei și Spaniei din anii trecuți și a promis să acționeze „rapid și decisiv, dar cu corectitudine și justiție”.

Bayrou a declarat că el și miniștrii săi intenționează să reducă bugetul pentru 2026 cu 43,8 miliarde de euro, ca parte a planului lor de a reduce deficitul bugetar la 4,6% din produsul intern brut anul viitor.

Prim-ministrul a declarat că, pentru a ajunge la această cifră, guvernul:

• va reduce anul viitor numărul funcționarilor publici cu 3.000;
• va reduce alte 1.000 până la 1.500 de locuri de muncă în agențiile guvernamentale sau în instituțiile de stat;
• va reduce cheltuielile de sănătate cu 5 miliarde de euro
• și va îngheța salariile unor angajați guvernamentali și cuantumul plăților sociale, inclusiv pensiile, care sunt de obicei ajustate anual în funcție de inflație.