Premierul armean Nikol Pashinian începe o vizită „istorică” în Turcia / Erevan și Ankara au relații încordate din cauza genocidului din 1915 comis de Junii Turci împotriva populației armene din Imperiul Otoman

Premierul armean Nikol Pashinian a sosit vineri la Istanbul pentru o vizită diplomatică istorică în Turcia, țară inamică a Armeniei de peste un secol, scrie France24. Erevan și Ankara au relații încordate din cauza genocidului din 1915 comis de Junii Turci împotriva populației armene din Imperiul Otoman.

În ultimii ani, Ankara s-a alăturat Azerbaidjanului în conflictul acestuia cu Armenia în jurul regiunii disputate Nagorno-Karabah.

Este o deplasare pe care Armenia o consideră „istorică”. Premierul armean Nikol Pashinian a sosit vineri, 20 iunie, la Istanbul, în cadrul unei vizite foarte rare în Turcia, inamică a țării sale de peste 100 de ani, înainte de o întâlnire „în cursul serii” cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Această deplasare în Turcia, a doua doar de la venirea sa la putere în 2018, este calificată de Erevan drept o etapă „istorică” spre pacea în regiune, în condițiile în care Armenia și Turcia nu au stabilit niciodată relații diplomatice, iar frontiera lor comună este închisă din anii 1990.

„Premierul Nikol Pashinian a sosit în Turcia pentru o vizită de lucru”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Nazeli Baghdasarian, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Întâlnirea programată între liderul armean și președintele turc, inițiatorul acestei vizite, va avea loc „în cursul serii”, a precizat ea.

„Toate problemele regionale vor fi discutate”

Serviciile lui Nikol Pashinian au publicat un videoclip cu sosirea sa pe pista aeroportului din Istanbul, cu mai multe drapele armene și turcești arborate unul lângă altul, sub un soare puternic.

Președintele Parlamentului armean, Alen Simonian, calificase mai devreme în această săptămână această deplasare drept „istorică”, afirmând de altfel că „toate problemele regionale vor fi discutate”.

Relațiile sunt istoric tensionate între Ankara și Erevan din cauza masacrelor în masă ale armenilor din Imperiul Otoman, în timpul Primului Război Mondial.

Armenia, pentru care până la 1,5 milioane de persoane au murit între 1915 și 1916, califică aceste atrocități drept genocid, un termen recunoscut până în prezent de 34 de țări, printre care Statele Unite, Franța, Germania, Brazilia și Rusia.

La rândul ei, Turcia respinge formal acest termen și estimează numărul morților armeni între 300.000 și 500.000.

Sprijinul turc pentru Baku

Mai recent, Ankara și-a susținut aliatul apropiat, Azerbaidjanul, în conflictul său de lungă durată cu Armenia pentru controlul regiunii muntoase Nagorno-Karabah.

Nagorno-Karabah este recunoscută internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar a fost controlată timp de trei decenii de separatiștii armeni după un război pe care l-au câștigat la destrămarea URSS și care a provocat exodul aproape tuturor azerbaidjanilor care locuiau acolo.

Baku a recucerit parțial această enclavă în timpul unui nou război în toamna anului 2020, apoi în întregime în timpul unei ofensive fulger în septembrie 2023, provocând la rândul său fuga a peste 100.000 de armeni din Nagorno-Karabah.

Joi, în ajunul vizitei lui Nikol Pashinian, președintele azerbaidjan Ilham Aliev s-a deplasat și el în Turcia pentru a se întâlni cu Erdogan, calificând parteneriatul dintre cele două țări drept un „factor important nu doar la nivel regional, ci și mondial”.

Președintele turc, la rândul său, a reiterat dorința sa de a vedea „stabilindu-se pacea între Azerbaidjan și Armenia”.

Un oficial al diplomației armene a indicat AFP că Nikol Pashinian și Recep Tayyip Erdogan urmau să discute vineri despre eforturile de semnare a unui tratat de pace global între Erevan și Baku. Războiul dintre Iran și Israel este de asemenea pe agenda discuțiilor lor.

Normalizarea legăturilor

Potrivit lui Alen Simonian, „riscurile de război (cu Azerbaidjanul) sunt în prezent minime și trebuie să lucrăm pentru a le neutraliza”, a estimat el, asigurând că vizita lui Nikol Pashinian în Turcia reprezintă „un pas în această direcție”.

În martie, Baku și Erevan anunțaseră că s-au înțeles asupra unui „acord de pace”, dar textul nu a fost încă semnat, Azerbaidjanul formulând o listă de cereri pe care insistă ca Armenia să le îndeplinească în prealabil.

În acest context diplomatic favorabil, Nikol Pashinian caută activ să normalizarea relațiilor cu Baku și Ankara.

Mai devreme anul acesta, el a anunțat că Armenia va pune capăt campaniei sale pentru recunoașterea internațională a masacrelor armenilor ca genocid – o concesie majoră față de Turcia, care a stârnit numeroase critici în țara sa.

În 2023, Nikol Pashinian a asistat la învestirea lui Recep Tayyip Erdogan la Ankara, singura sa călătorie în Turcia până astăzi, la un an după reluarea zborurilor comerciale între cele două țări, după o pauză de doi ani.

Acest raproșament dorit rămâne totuși incert: un precedent acord din 2009, vizând deschiderea frontierei, nu a fost niciodată ratificat de Armenia, înainte de a fi abandonat în 2018.

Întrebare pentru a continua conversația: Ce obstacole majore ar putea împiedica o normalizare completă a relațiilor dintre Armenia și Turcia, în ciuda acestor eforturi diplomatice recente?