Premierul Albaniei, Edi Rama, îi acuză pe „cei care îl urăsc pe Trump” că au amplificat protestele față de resortul lui Kushner

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Albaniei, Edi Rama, a respins protestele tot mai numeroase împotriva unui complex de lux planificat, calificându-le drept o campanie cu miză politică alimentată de criticii președintelui american Donald Trump, și a insistat că proiectul nu reprezintă niciun risc pentru flamingi și alte specii sălbatice, potrivit POLITICO.

Albanezii au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta față de planurile ginerelui lui Trump, Jared Kushner, de a dezvolta un resort de lux pe insula Sazan, încă neatinsă, și pe litoralul Zvërnec, în apropiere de Vlora. Mișcarea a fost numită „revoluția flamingilor” de societatea civilă și de presa internațională, deoarece zona este un habitat important pentru aceste carismatice păsări roz.

Dar, într-un interviu acordat POLITICO, Rama a apărat resortul planificat de Kushner, spunând că politica sa de atragere a investițiilor străine pentru a dezvolta industria turismului din Albania este cea corectă. El a respins criticile internaționale, susținând că protestele nu au fost atât de ample pe cât s-a relatat.

„Dacă nu era Jared, nu le-ar fi păsat deloc de ce se întâmplă în Albania”, a spus Rama, pe marginea summitului UE-Balcanii de Vest de la Tivat, în Muntenegru.

El a susținut că „cei care îl urăsc pe Trump” au contribuit la amplificarea protestelor, o cauză pe care a descris-o drept nobilă, deși a respins criticile legate de proiect.

Resortul de lux planificat, susținut de investitori qatarioți și locali, și care ar putea include până la 10.000 de camere de hotel și vile, este amplasat într-un ecosistem natural care fusese cândva protejat și care adăpostește flamingi, peste 200 de specii de păsări migratoare, foci-călugăr din Mediterană și țestoase marine care își fac cuib acolo. Grupurile de mediu avertizează că habitatele acestor specii vor fi afectate de proiect.

Modificările controversate aduse legii Albaniei privind ariile protejate în 2024 au deschis calea pentru dezvoltări turistice în unele dintre aceste locații, permițând o extindere suplimentară a unui sector care și-a triplat deja dimensiunea în ultimul deceniu. Resortul în cauză nu a trecut printr-o evaluare a impactului asupra mediului.

„Străinii sunt prima prioritate… pentru că străinii aduc bani în țară pentru albanezi”, a declarat Rama, indicând faptul că țara și-a triplat PIB-ul de când a devenit prim-ministru în 2013.

Rama a spus că nu a ținut legătura cu Kushner de când au început protestele.

„El are propriile sale lucruri de făcut și, pe de altă parte, el și Ivanka nu au nimic de-a face cu toată această… poveste total falsă și fabricată”, a spus liderul albanez, menționând că în proiect sunt implicați și alți investitori, precum Power Holding din Qatar.

Antisemitismul a devenit o temă recurentă în cadrul protestelor din cauza originii evreiești a lui Kushner și a implicării sale în medierea Acordurilor Abraham, un acord de pace între Israel și mai multe țări arabe, inclusiv Bahrain și Emiratele Arabe Unite.

Potrivit lui Rama, Iranul a fost implicat într-un „război hibrid” de dezinformare legat de proiect. Albania a fost anterior victima atacurilor cibernetice ale Teheranului, ca represalii pentru faptul că a oferit refugiu opoziției iraniene.

„Ei fac parte din asta pentru că nu există altcineva interesat să alimenteze narațiunea antisemitismului bazată pe o știre falsă incredibilă și josnică”, a spus Rama, referindu-se la teoriile conspirației potrivit cărora proiectul ar urma să relocheze palestinieni din Gaza în zonă.

Protestatarii și grupurile societății civile spun că puținele pancarte antisemite și postări de pe rețelele sociale nu reflectă mișcarea în ansamblu.

Rama a insistat că se acordă atenție impactului social și asupra biodiversității al resortului. El a respins, de asemenea, etichetarea tulburărilor drept „revoluția flamingilor”, susținând că dezinformarea a distorsionat numărul real al protestatarilor.

Niciunul dintre liderii europeni prezenți la summitul de la Tivat nu a ridicat această temă, a spus el.

Albania speră să adere la UE în 2030, iar Rama a spus că nu crede că îngrijorările de mediu vor deraia șansele țării. El a afirmat că liderii europeni vor putea „să vadă cu ochii lor flamingii și dezvoltarea coexistând frumos împreună”.

Întrebat dacă ar găzdui un summit la acest resort, el a declarat pentru POLITICO: „Acesta nu va fi Mar-a-Lago-ul meu.”